Ziua Drapelului Național a fost celebrată în această dimineață, și la Bistrița, iar prefectul Stelian Dolha a ales să dea cuvântul unor eleve – Daria Jungheatu (elevă în clasa a X-a Infoel) și Alexia Dan (clasa a IX-a, la Colegiul „Andrei Mureșanu”).
Ceremonia militară și religioasă de înălțare a Drapelului Național pe catarg s-a desfășurat în această dimineață, în Piața Centrală din Bistrița.
Spre deosebire de alți ani, despre semnificația Drapelului Național au vorbit astăzi două eleve de la Infoel și Colegiul Andrei Mureșanu.
„Nu am în familie o tradiție militară și nu am visat de mică să port uniformă. Am intrat în tabăra Militar în devenire din pură curiozitate și, recunosc, cu puțină teamă de necunoscut. Despre generația noastră se spune că trăim doar în ecrane și ocolim realitatea… Am crescut crezând că pacea este de la sine înțeleasă. Dar realitatea din ultimii ani ne arată că siguranța este de fapt un privilegiu fragil”, a subliniat Alexia Dan, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Andrei Mureșanu.
Tânăra care a participat la tabăra Militar în devenire a dezvăluit celor prezenți și câteva impresii din programul parcurs.
„Am ieșit din această experiență cu o cu totul altă perspectivă asupra lumii. Astăzi, de Ziua Drapelului Național, cele trei culori au primit un sens real pentru mine. Albastrul este cerul liber sub care am învățat responsabilitatea. Galbenul este energia echipei noastre care nu s-a lăsat bătută. Roșul este efortul și inima pe care l-am lăsat acolo pe teren.
Domnilor din conducerea locală și județeană – nu vă cerem aplauze. Vă cerem doar să ne priviți dincolo de etichete. Vă cerem să ne priviți ca pe o generație căreia îi pasă.
Peste doi ani vom avea drept de vot. Peste câțiva ani vom fi medicii, profesorii sau militarii acestui județ. Vrem ca atunci când privim acest tricolor să fim mândri nu doar de ceea ce au făcut strămoșii noștri, ci și de ceea construiți dumneavoastră astăzi și de ceea ce vom apăra noi mâine”, a mai spus Alexia Dan.
La rândul său, Daria Jungheatu de la Infoel a povestit că în familia sa există o tradiție legată de cariera în Armata Română.
Și-ar fi dorit ea însăși să urmeze Liceul Militar, însă a fost nevoită să se confrunte cu primul său eșec. Acesta nu a făcut decât să o motiveze să meargă mai departe:
A fost acordat onorul militar și salutul Drapelului de Luptă. A fost primit, binecuvântat și înălțat Drapelul Național pe catargul din apropierea statuii poetului Andrei Mureșanu.
Ceremonia s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare.
La ceremonia dedicată Zilei Drapelului Național au participat vicepreședintele Consiliului Județean BN, viceprimarul Ștefania Stere și alte oficialități locale.
Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat că tricolorul – roșu, galben și albastru – va fi steagul tuturor românilor.
Cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, iar cifra trei este numărul perfect.
Motto:
“Un drapel reprezintă experienţa unui mare popor, clădit cu sânge. Drapelul nu este un simbol al unui sentiment, ci al unei istorii.”
(Woodrow Wilsson – Discurs, 14 iulie, 1915)
In România 26 iunie a fost stabilită drept Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Din punct de vedere istoric, drapelul tricolor a devenit un simbol al răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu din 1821 când celor trei culori li se atribuie pentru prima dată următoarele semnificaţii: Albasrtu= Libertate” , Galben= Dreptate și Roșu= Frăţie .
Adoptarea oficială a tricolorului ca simbol al naţiunii româneşti a avut loc în anul 1834, când domnitorul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a obținut din partea Imperiului Otoman permisiunea de a pune vaselor românești steagul tricolor roșu, galben și albastru.
Consfinţirea tricolorului ca sumbol naţional s-a produs în Revoluția de la 1848, când pe lângă cele trei culori, drapelul folosit de revoluționari avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”.
Tricolorul a devenit drapel național în anul 1859, odată cu Unirea Principatelor prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, iar culorile drapelului au fost dispuse pe orizontală, având culoarea albastră plasata în partea de sus a steagului. Abia după venirea la domnie a regelui Carol I, drapelul va avea culorile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene ce aveau steagul împărțit în mod egal, pe verticală cu albastru spre lance apoi galben și roșu .
Constituţia României de astăzi consemnează faptul că „Drapelul tricolor este un simbol naţional, alături de stemă, sigiliu şi imnul de stat”, iar la Articolul 12, se precizează că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu. Nu există o dimensiune standard in valori absolute pentru Drapelului Naţional.
Drapelul României este arborat în mod permanent pe edificiile și instituțiile publice din țară, iar ca pavilion, este permanent arborat pe navele ce navighează sub pavilion românesc.
In lume există încă trei ţări cu drapelul tricolor în culorile albastru, galben si rosu, identic cu cel al Romaniei. Este vorba despre Ciad, Andora si Republica Moldova, cu mentiunea ca ultimele două au alicată stema ţării lor pe culoarea galbenă.