22.8 C
Bistrița
sâmbătă, august 13, 2022

FOTO/VIDEO – Premieră, la Bistrița: Alexandru Tomescu, interpretând Concertul pentru Vioară compus de Tudor Jarda

S-au împlinit recent 100 de ani de la nașterea compozitorului Tudor Jarda, iar Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” a celebrat evenimentul printr-un concert extraordinar la Palatul Culturii din Bistrița.

În premieră, melomanii din Bistrița au avut ocazia să asculte Simfonia a III-a (Romantica) și Concertul pentru vioară și orchestră compuse de Tudor Jarda.

Concertul a fost susținut de Noua Orchestră Transilvană și Filarmonica de Stat Oradea – dirijate de Romeo Rîmbu.

Alături de muzicienii celor două instituții, pe scenă a urcat și violonistul Alexandru Tomescu.

Prezent a fost și prof. univ. dr. Adrian Pop, de la Academia „Gheorghe Dima” din Cluj și  Uniunea Compozitorilor din România, filiala Cluj.

Rostul prezenței mele aici este colegialitatea care m-a legat, peste vârste și generații, de maestrul Tudor Jarda, la Academia de Muzică din Cluj.

Nu mi-a fost profesor dar mi-a fost un model mai luminos decât mulți profesori.

Mi-a fost coleg și la Uniunea Compozitorilor, filiala din Cluj, unde domnia sa a fost secretar în anii 50… Asistați la un concert rar. Tudor Jarda este cunoscut în primul rând pentru corurile, liedurile și operele sale. Pentru ceea ce este legat de voce, de grai, de respirația națională. Este unul dintre cei mai înalți reprezentanți care au înțeles această respirație națională.

Concertul de acum vă propune două lucrări care, deși excelente, sunt mai puțin cunoscute. Simfoniile pe care le-a compus Tudor Jarda – patru la număr – nu se cântă prea des. Iar Concertul pentru Vioară și orchestră – Bihoreanul, cum l-a numit el, răsună rar în sălile de concerte…”, a subliniat prof. univ. dr Adrian Pop. Acesta a subliniat că un asemenea program de concert nu a existat nici măcar la Cluj.

Totul a fost posibil „grație efortului conjugat al Noii Orchestre Transilvane și al Filarmonicii din Oradea. Îi felicit pentru această excepțională inițiativă”, a mai spus prof. univ. dr Adrian Pop.

Ne bucurăm de un eveniment excepțional. S-au împlinit recent 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari compozitori români: Tudor Jarda. S-a născut la Cluj, însă o bună parte din copilărie și tinerețe și le-a petrecut la Bistrița. A rămas orfan de mic copil, fiind crescut de bunicul său – Grigore Pletosu – primul protopop român al Bistriței”, a explicat și Gavril Țărmure, managerul Centrului Cultural Municipal.

Întregul concert poate fi urmărit AICI

Cine a fost Tudor Jarda?

Printre compozitorii români care s-au impus cu strălucire în viaţa muzicală românescă din ultimele decenii se numără TUDOR JARDA. A fost profesor, dirijor, etnomuzicolog și apreciat compozitor, care a intuit forţa artistică ce sălăşluieşte în creaţia populară.

Înclinaţia înspre valorificarea tradiţiilor autohtone şi aspiraţia de promovare a fondului arhaic al culturii româneşti au constituit coordonate şi în activitatea de dascăl, desfăşurată la Cluj, Târgu Mureş și Oradea.

Tudor Jarda s-a născut în Cluj-Napoca, la 11 februarie 1922, într-o familie care îşi are obârşia în ţinuturile Năsăudului şi ale Bistriţei.

Tatăl său era avocat, iar bunicul din partea mamei, Grigore Pletosu – a fost protopop în Bistriţa.

Tudor Jarda a studiat la Şcoala Normală de Băieţi, iar mai apoi la Liceul „George Bariţiu” din Cluj-Napoca. În paralel a urmat o Şcoală de Aplicaţie în practica pedagogică, urmând ore de pian cu profesoara Emilia Cuteanu şi de vioară cu Ionel Şerban.

Refugiat în 1940 împreună cu familia la Timişoara, Tudor Jarda urmează studii la Politehnică. S-a înscris, în paralel, din anul II, la Conservatorul din Cluj, pentru studiul trompetei.

Reîntors la Cluj în 1945, îşi continuă studiile la Conservator în Compoziţie, avându-l ca maestru pe Mihail Andreescu-Skeletty.

După război, Tudor Jarda a activat ca instrumentist (timpanist) în Orchestra Operei Române din Cluj (1945-1948). În paralel a urmat şi cursurile Facultăţii de Filozofie.

În perioada 1948-1984, Tudor Jarda este profesor de Armonie la Academia de Muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Între anii 1954-1957 activează ca secretar al Filialei Cluj a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. 

Între 1961-1972 îndeplinește funcţiile de şef de catedră şi prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureş.

A fost directorul Operei Române din Cluj-Napoca între anii 1975-1981, urmărind în toţi aceşti ani promovarea muzicii autohtone.

Printre distincțiile primite de-a lungul anilor se numără:

  • Ordinul Național pentru Merit în Grad de Cavaler (2002);
  • Doctor Honoris Causa al Facultății de Muzică din Oradea,
  • Membru de Onoare al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca,
  • Cetățean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca ș.a

Dragostea pentru folclor a maestrului Tudor Jarda s-a concretizat în colaborări cu diverse formaţii de amatori: Corul din comuna Leşu – Năsăud, Ansamblul de fluieraşi din jud. Mureş, Corul Viva la Musica şi Ansamblul folcloric „Someşul” din Cluj. Sunt ansambluri cu care a participat la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale, cucerind valoroase premii.

În 1955, împreună cu un grup din Bucureşti care dorea să refacă traseul efectuat de Constantin Brăiloiu în 1939, când s-a realizat o mare culegere de Folclor din Năsăud – Tudor Jarda i-a ajutat pe culegătorii de folclor să găsească interpreţi din Ilva Mică, Nepos, Leşu şi Şanţ.

În 1952 a fost la Leşu împreună cu Sigismund Toduţă şi Dariu Pop. Au realizat prima culegere de folclor muzical. Acolo au auzit-o pe Maria Precup, o talentată interpretă, cunoscută şi sub numele de ,,privighetoarea din Leşu”, dar şi cântecele interpretate de localnici la fluiere şi trişcă.

Simţindu-se legat de aceste locuri, între anii 1953-1956, Tudor Jarda a înfiinţat un cor mixt, pe care l-a alcătuit din 56 de persoane, femei şi bărbaţi, având şi acompaniament de fluiere.

În comună exista o formaţie de trişcaşi renumită în întreaga zonă. Cu acest cor a obţinut Premiul I pe ţară şi i-a dus faima pretutindeni. Se îmbrăca în costum popular, alături de leşeni, încât era greu să se deosebească de membrii corului.

Multe cântece şi strigături pline de satiră şi umor au fost principalele lui surse de inspiraţie pentru repertoriul a peste 40 de piese corale culese şi armonizate de el.

O mare parte dintre acestea îşi au originea în satul de la poalele munţilor de care s-a simţit atât de apropiat sufleteşte. Toate poartă amprenta graiului năsăudean şi frumuseţea aranjamentului muzical izvorât din talentul unui adevărat maestru.

Tudor Jarda a trecut în nefiinţă la 13 august 2007.

Foto deschidere @ Centrul Cultural Municipal Bistrița

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Bistriteanul TV

Sponsorizate

6 sfaturi ca să aveți grijă de o minge de fotbal

Folosită în mod corespunzător, mingea de fotbal poate rezista ani de zile. În mod necorespunzător, s-ar...

PRO COMPRESOARE, soluția ta pentru problemele cu filtrul de particule, s-a mutat în casă nouă

Echipa PRO COMPRESOARE, soluția ideală pentru cei care au probleme cu filtrul de particule, s-a mutat...

Noi locuri de muncă, disponibile la Leoni Bistrița, Crama Veche, Sanovil și Gelateria Aniela

Se fac angajări la LEONI Bistrița! Restaurantul Crama Veche are nevoie de barman și ospătar. Clinica...