La Liceul Tehnologic din Bistrița s-a desfășurat, în această dimineață, proba practică a Olimpiadei Naționale de Tehnologii. Între cei 25 de olimpici s-a aflat și Cristian Pavelia, în vârstă de 45 de ani care învață la Seral, la Liceul Tehnologic Bistrița.
„Este o situație mai neobișnuită, într-adevăr. De obicei, cei care s-au lăsat de școală nu își mai continuă studiile. Dar eu am o familie, am și o anumită vârstă și nu mai pot să muncesc orice. Am fost operat și după operație nu mai pot să ridic greutăți. Nu mai pot munci chiar la capacitatea maximă.
De aceea mi s-a părut necesar să am o calificare. Nu neapărat pentru o slujbă mai bine plătită, dar măcar mai ușoară, ca să pot să-mi întrețin familia în continuare. Am văzut că în ultima vreme se cer din ce în ce mai mult cel puțin 10 clase.
M-a îndemnat și soția mea care m-a tot încurajat că ar fi un lucru bun și că o să-mi fie mai ușor la seral… Mi-am zis să încerc să păstrez un echilibru între locul de muncă și școală. Și am început să mă gândesc serios să-mi reiau studiile. Am căutat unele locuri de muncă și mi se cereau peste tot studii medii.
Nu mai poți să faci școală de șoferi, nu mai poți să ajungi la anumite calificări doar cu opt clase, cât aveam eu.
Am renunțat la școală după clasa a VIII-a pentru că am crescut într-o familie cu o situație mai deosebită. Eram trei copii acasă, eu eram cel mai mare. Mama a rămas singură și avea nevoie de un sprijin. Așa că atunci când s-a ivit o ocazie, m-am angajat.
Culmea, primul meu loc de muncă, în 1996, a fost chiar aici aproape de Liceul Tehnologic – la fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului. Fostul CPL. Trei ani și jumătate am fost muncitor necalificat. Apoi au început să se desființeze secțiile, una câte una, până s-a închis de tot.
Am muncit în diferite locuri după aia. Am schimbat și domeniile. Am fost deschis din totdeauna, mă adaptez rapid la locul de muncă. Dacă mi se arată ce tre’ să fac, mă obișnuiesc foarte repede și mă implic foarte mult, indiferent în ce loc de muncă nimeresc”, ne-a povestit Cristian Pavelia.
Cum a ajuns să facă liceul la Seral, la Liceul Tehnologic din Bistrița?
De-a lungul anilor, Cristian Pavelia a câștigat o anumită experiență în lucrul cu lemnul. Când s-a hotărât să se înscrie la Seral, doar la Liceul Tehnologic erau locuri disponibile. S-a interesat și la Liceul Agricol, dar în acel an acolo nu se organiza nici o clasă de învățământ seral.
„Suntem în clasă vreo 25 – 26 de elevi, toți oameni în toată firea, ca mine. Unii au renunțat pe parcurs. Nu e tocmai ușor, vă dați seama… La început mi-a fost mai simplu, fiindcă eram în șomaj, eram liber toată ziua, puteam să particip la cursuri fără probleme. Apoi au intervenit responsabilitățile de la locul de muncă. Trebuia să-i duc pe copii la grădiniță și la școală. Lucrurile cu programul s-au complicat.
Dar de obicei, când încep un lucru, încerc să-l duc până la capăt, să nu-l abandonez.
Fetița mea a intrat în clasa a V-a, nu mai are program prelungit. Dar înainte de asta, veneam și cu ea și cu băiețelul la școală. Acuma vin doar cu băiețelul uneori, când nu am cu cine să-l las. Soția mea lucrează până la 17.00, așa e programul. Eu cum termin munca la 15, îl iau pe băiat și venim împreună direct aici.
Anul viitor, după ce voi absolvi liceul la seral voi fi deja Tehnician în prelucrarea lemnului. Vom avea o probă teoretică și o probă practică, în atelier.
Dimineața mă duc la muncă, iar de la ora 15.00, vin la școală. Am un patron care mă înțelege. Fără ajutorul lui, fără înțelegerea lui, chiar nu știu cum aș fi reușit… când aveam de dat teze sau lucrări de control mă lăsa să ajung mai repede la școală. Și acum, cu Olimpiada, mi-a dat liber ca să vin să particip. Foarte de treabă!”, ne-a explicat Cristian Pavelia.
Cristian Pavelia a recunoscut că e prima oară când a participat la Olimpiada de Tehnologii.
„Până acum n-am mai participat la nicio olimpiadă, vă dați seama. La faza județeană am avut mari emoții. Acolo am fost cu încă un coleg de clasă.
M-am calificat mai departe doar eu. Acum, la faza națională, mi-au mai trecut din emoții. Știu ceea ce trebuie să fac. M-au ajutat foarte mult la pregătire și doamnele profesoare Mihaela Groza și Bianca Țăgorean. Sper să mă descurc cât pot de bine…”, ne-a mărturisit Cristian Pavelia, înainte de proba practică a olimpiadei.
Clubul Rotary Bistrița Nosa i-a acordat lui Cristian Pavelia Premiul special pentru perseverență și efort în învățământul seral. S-a întâmplat în cadrul ceremoniei de premiere, desfășurate la Muzeul Județean, în această după-amiază.
Da, e de apreciat interesul pentru educatie si perseverenta acestui barbat, dar totusi, despre ceilalti olimpici ai judetului nu s-a scris nimic in presa locala!
Si slava Domnului, avem destui care au participat la olimpiadele nationale, si s-au intors si cu rezultate remarcabile! Dar, despre ei, nimic…
Toată admirația pentru perseverența răsplătită cu rezultatele foarte bune!
Excepția care întărește regula. Că în restul liceelor tehnologice sufla vântul prin clase.
Se dau diplome fără acoperire, se plătesc norme didactice fără acoperire. Interesul cui o fi sa se dea gratuit diplome, nu e clar. Calificările din domeniul prelucrării lemnului dar și altele gen croitorie, zootehnie nu mai au căutare de pe vremea când s-au închis CPL-urile, uzinele de textile etc….
Oricum, pentru un caz aparte nu se justifică finanțarea liceelor tehnologice. Scoli profesionale poate. Că la liceul sunt înscriși toți elevii cu medii de 3 și sunt și platiți cu burse. Pai de ce nu s-ar scoate zeci de norme didactice doar pe hârtie?