”Când am văzut copiii care stau pe tablete și telefoane toată ziua, am decis să fac ceva. Așa că le-am cerut studenților francezi veniți în practică să facă ceva pentru copii. Așa au luat naștere aceste ateliere” a povestit Remy Pasti – belgianul care conduce Ermitaj Mălin, ermitaj înființat de un alt belgian îndrăgostit de meleagurile noastre.
În spațiul online a apărut o postare prin care copiii din Mălin și împrejurimi erau chemați la joacă și ateliere de creații manuale.
Remy Pasti – belgianul care gestionează Ermitaj Mălin s-a săturat să vadă copiii stând pe gadgeturi.
”Când am văzut copiii pe tabletă, pe telefoane, le-am spus studenților că trebuie să facem ceva.
Ei sunt tineri, la 19 – 20 de ani, fiind studenți în anul I. Și avem și mai multe fete, care altfel știu să lucreze cu copiii. Și așa am decis să facem acest atelier prin care copiii să aibă activitate. Vom fi 5 – 6 adulți care ne vom ocupa de ei, îi vom ajuta să creeze dream catchers, să facă macrameuri…ne vom juca tot felul de jocuri” a explicat, pentru Bistrițeanul.ro, belgianul.
Au mai organizat astfel de activități, iar să lucreze cu copiii li se pare ceva extraordinar.
Remy Pasti este coordonatorul Ermitaj Mălin, un loc unde se pune accent pe agro-dezvoltare, grădinărit eco, design și permacultură, etc.
Proiectul a luat naștere în anul 2000, în inima lui Philippe Coupé, un belgian stabilit în România, care, într-o zi, călărind pe plaiurile noastre a ajuns în satul Mălin. S-a îndrăgostit iremediabil de zonă, iar în 2006 a deschis asociația “Pamântul Nostru” – cu locația în Mălin. Apoi, s-a schimbat denumirea în Ermitaj Mălin.
”Ermitaj este un loc de viață și de împărtășire, a cărui misiune este transmiterea de cunoștințe. Ne ghidăm după cele trei principii etice ale permaculturii, care astăzi merge mult dincolo de agricultură:
- grija față de pământ
- grija față de oameni
- și împărțirea echitabilă.
Fiecare își poate găsi locul și poate acționa în felul său, la scara sa. Organizăm de ani de zile cursuri de formare susținute de specialiști români: arboricultură și îngrijirea arborilor, construcții naturale (în special tehnica pământ-paie, care revine în forță), grădinărit regenerativ (lucrare minimă a solului), cunoașterea florei indigene și a ciupercilor, precum și „homesteading”, adică viața la țară: agricultură de subzistență.
Păstrarea meșteșugurilor și a cunoștințelor tradiționale face parte din misiunile noastre: învățăm în fiecare zi de la oamenii satului, a căror știință de a trăi este esențială și pe care dorim să contribuim să o păstrăm.
Suntem, de asemenea, implicați în rețele legate de tranziția ecologică, în România, în Belgia și la nivel european” a explicat Remy Pasti.
