Bistrițenii de acum un secol păreau să fie mai înțelepți când venea vorba despre viitorul copiilor lor. În loc să își îndemne copiii spre meserii „de domni”, aceștia mizau pe cele practice, despre care spuneau că le aduc mai multă fericire decât un stilou.

Cum își îndrumau bistrițenii acum un secol copiii? Răspunsul l-am aflat din Gazeta Bistriței din 1929, care descrie într-un articol cum își sfătuiau bistrițenii copiii cu privire la alegerea unei meserii.

„Dacă ai carte, ai parte”, spune o vorbă bătrână. E frumos să știi ce e într-o carte, ca să nu fie nevoie să ți-o citească altcineva. E bine să știi să scrii, ca să nu te rogi de altul să-ți scrie numele. Dar mulți, foarte mulți se apucă de învățătură mai mare, de care nu-s harnici” , se arată în articolul de acum un secol.

Cu alte cuvinte, părinții erau sfătuiți să nu insiste ca odrasla lor să urmeze studii superioare dacă nu este potrivit pentru asta: „Dacă băiatul nu are înclinație pentru învățătură mai înaltă, puneți-i ciocanul în mână și va fi mai fericit decât mulți scriitori muritori de foame.”

Farmecul vieții stă în industrie

În perioada interbelică, educația era deseori considerată o corvoadă pentru copii. Articolul menționa și o altă problemă în rândul elevilor: sinuciderile. Părinții erau îndemnați să „lumineze” mințile copiilor lor:

„Să înțeleagă că un țăran, care își face treaba, valorează mai mult decât un parazit intelectual. Farmecul vieții stă în industrie.”

Părinții „înțelepți”, care conștientizau această „primejdie”, dar mai ales cei cu venituri modeste, erau sfătuiți să își educe copiii astfel încât să nu viseze la meserii „domnești”:

„Este de dorit să se mai reducă puhoiul care se îndreaptă spre porțile liceelor. Părinții care observă că băieții lor nu sunt înclinați către carte, precum și părinții săraci, ar trebui să-și îndrume copiii spre meserii și comerț. Părinți, îndrumați-vă  copiii către cariere practice.”

Foto: adevarul.ro/Gazeta Bistriței