Primarii din Tiha Bârgăului, Coșbuc, Măgura Ilvei și Parva participă în aceste momente, la Parlamentul României, la întâlnirea organizată de Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Ședința s-a desfășurat în paralel cu greva de avertisment care are loc în peste 1300 de primării din țară, notează Hotnews.ro.
Vasile Șut, primarul din Tiha Bârgăului și președinte al Asociației Comunelor din România, Ioan Pavelea, primarul comunei Coșbuc, Valer Avram, primarul comunei Măgura Ilvei și Ioan Strugari, primarul comunei Parva, s-au întâlnit în această dimineață cu premierul Ilie Bolojan.
Tot în această dimineață, peste 1300 de primării din țară s-au aflat în grevă de avertisment. Funcționarii locali s-au declarat nemulțumiți de reforma Guvernului Bolojan.
„Cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Lucrurile în administraţia locală şi centrală nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi până acum. Avem nişte deficite foarte mari, pe care guvernele noastre s-au angajat să le corecteze. Dacă vrem să rămânem în echilibre financiare, va trebui să le urmărim în anii următori”, a transmis Bolojan, citat de Hotnews.ro.
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a precizat că se încearcă o „diabolizare” a primarilor din România.
„Aș vrea să facem un exercițiu de sinceritate, să lăsăm la o parte discursurile triumfaliste și să vorbim deschis despre elefanții din încăpere. (…) În ultima perioadă s-a încercat cu bună știință și aproape cu toate mijloacele diabolizarea primarului din România.
Dacă nu ești dintr-o localitate în care ai miliarde de la buget, atunci aproape de fiecare dată ești prezentat a fi incapabil. Ești angajator de pile sau amante sau ești unul dintre cei care vrei să iei fonduri de la bugetul de stat ca să le furi…”, a spus Grindeanu.
Acesta a subliniat că, de fapt, este „doar o minciună comodă care exprimă o lene morală și intelectuală a celor incapabili să depășească un populism ieftin. Administrația locală nu se face cu lozinci și cu etichete. Ci cu foarte multă muncă”, a completat șeful PSD.
„În județul nostru sunt primari care au un cuvânt greu de spus în administrație. Și-au crescut și dezvoltat comunele, reușind să atingă nivelul de atractivitate comparabil cu oricare altă entitate administrativă europeană.
Prim-ministrul trebuie să-i asculte. Deciziile politice și administrative trebuie să fie în concordanță cu nevoile reale ale comunităților și cu specificul ei.
O politică la grămadă nu e eficientă. Din păcate, nici astăzi prim-ministru nu are elaborat niciun pachet pentru creșterea veniturilor în mediu rural, mai ales pentru comunitățile de la munte”, a comentat Monica Săsărman.
„Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Inainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Potrivit Direcței Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud în județ există opt comune care au sub 1500 de locuitori și nu se justifică existența lor ca UAT şi anume: Ciceu Mihăiești, Ciceu Giurgești, Miceștii de Câmpie, Milaș, Monor, Runcu Salvei, Sânmihaiu de Câmpie și Silivașu de Câmpie .
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că județul Bistrița – Năsăud face parte din categoria celor mai sărace, nule din punct de vedere economic. Astfel, din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea, inclusiv Bistrița – Năsăud, coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială județul Bistrița-Năsăud ar face parte din regiunea Nord-Vest alături de județele Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Astfel, PIB-ul cumulat al celor 6 județe componente ar determina contribuția regiunii Nord-Vest la PIB-ul României cu 12,46% , printre cele mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul celorlalte regiuni de dezvoltare.