Centrul istoric al Bistriței va fi reabilitat, iar scopul este, printre altele, de punere în valoare a clădirilor istorice. ”Acum mulți proprietari spun că nu li se văd clădirile de copaci. Oricum avem 50 la sută reabilitate. Și sigur pe urmă vor reabilita și mai mulți!” – a declarat Gabriel Lazany, astăzi, într-o conferință de presă susținută la Primăria Bistrița.
În această toamnă se vor demara lucrările de reabilitare a Centrului Istoric. În zona Pietonalului Liviu Rebreanu, aliniamentul arborilor va fi schimbat. Scopul este ca fațadele clădirilor să fie vizibile, punând astfel în valoare aspectul istoric.
”Odată cu îndepărtarea arborilor de lângă clădiri, se vor vedea fațadele acestora. Deja avem 50 la sută dintre clădiri reabilitate, după ce am introdus măsura cu impozitarea din 2027 a celor care nu au fațadele reabilitate.
Acum, unii mai spun că oricum nu li se văd fațadele caselor de coronamentul arborilor, dar odată îndepărtați arborii, își vor reabilita și ei!” – a susținut Gabriel Lazany.
Zona pietonală ar urma să intre în șantier în luna octombrie a acestui an, iar lucrările să fie finalizate până în mai.
Nu doar zona Pietonală va fi reabilitată, ci și perimetrul Bisericii Evanghelice și se vor aduce și modificări pe străzile Titulescu, Gheorghe Șincai, Mihail Kogălniceanu și Dobrogeanu Gherea. Detalii despre cum se va transforma zona Centrului Istoric, aici:
![Pinterest](https://pinterest.com/pin/create/button/?url=https://www.bistriteanul.ro/regenerarea-centrului-vechi-va-pune-in-valoare-cladirile-gabriel-lazany-deja-50-la-suta-sunt-reabilitate/&media=https://www.bistriteanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/20260804_104254-scaled.jpg&description=Centrul istoric al Bistriței va fi reabilitat, iar scopul este, printre altele, de punere în valoare a clădirilor istorice. ”Acum mulți proprietari spun că nu li se văd clădirile de copaci. Oricum avem 50 la sută reabilitate. Și sigur pe urmă vor reabilita și mai mulți!" - a declarat Gabriel Lazany, astăzi, într-o conferință de presă susținută la Primăria Bistrița.){kind=link}
mda,🟢🌳🌳🌳🌳🌳🌳
cam acesta este trend-ul în orașele europene …
unde nu sunt copaci ,se aduc ghivece f mari cu ..copaci/copăcei etc in Viena se marjeaza și pe „vertical green” un fel de zone verzi pe clădiri ,acoperișuri etc…. câte orașe,atâtea idei !!
să nu uităm că în orașele europene circula și tramvaie prin centru …
p.s.
Top 10: și Brașovul este printre Cele mai subestimate orașe din Europa 🌎✨” pe
Top 10: Most Underrated Cities In Europe 🌎✨” pe YouTube
https://youtube.com/shorts/E0qqndX41co?is=RBo4qGeVfcnjefOL
Despre sistematizarea Pieţei Centrale şi integrarea ei cu Pietonalul Liviu Rebreanu se vorbeşte de multă vreme. Astfel, pe vremea fostului primar Ovidiu Creţu proiectul pentru sistematizarea Pieţei Centrale prevedea desfiinţarea spaţiilor verzi şi înlocuirea vegetaţiei cu pavele din piatră sau beton, prin aşa-zisa “mineralizare”. Argumentul era transformarea Pieţei Centrale în zonă pietonală, deşi asta nu înseamnă numai betoane, fără vegetaţie.
Pentru integrarea unitară a Pieţei Centrale cu Pietonalul Liviu Rebreanu este suficient ca partea carosabilă din estul pieţei, precum si latura dinspre Complexul Sugalete sa fie pavate identic şi la acelaşi nivel de călcare ca Pietonalul Liviu Rebreanu.
In plus, accentuarea funcţiei de socializare a Pieţei Centrale presupune un părculeţ în jurul Bisericii Evanghelice prin pastrarea copacilor si a peluzelor înierbate, şi nu inlocuirea lor cu placi de beton.
Un lucru bun este renunţarea la amenajarea acelui curs de apă integrat în pavaj pe traseul canalului care străbătea piaţa în trecut şi care nu avea nicidecum un rol peisagistic. Dimpotriva, funcţia acestui curs de apa era de natura practica, servind la udarea uliţelor orasului pentru a impiedica ridicarea prafului. De altfel însuşi marele istoric Nicolae Iorga, în cartea sa intitulată “Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906″, aminteste si de o altă utilitate a acestui curs de apă: ” Din piaţa bisericii, lângă care stă gimnaziul săsesc, unul din cele mai bune în tot Ardealul,o stradă duce înainte, printre casele gospodăreşti, cu obloane verzi. Alta apucă la dreapta şi scoate pe lângă o biserică, destul de mare, a catolicilor, şi pe lângă Palatul Poştii, la gară. Pretutindeni, râuleţul gâlgâie în jgheaburi de lemn, pe marginea străzii, şi, dimineaţa, seara, slujnicele bat rufele glumind cu cătanele ieşite la plimbare.”
Pe de altă parte, sistematizarea Pietei Centrale trebuie gândita si sub aspect functional, tinând seama de accesul auto absolut obligatoriu spre Primarie, atât intrarea dinspre din strada Titulescu cât şi iesirea spre strada Cosbuc
Liviu draga vorbesti de unul singur fara sa te bage-n seama cineva.
Ai uitat esentialul povestilor adevarate cu Piata Centrala adica ECOLOGISTII + Cretu + 5000 semnaturi stranse pentru a nu se face MINERALIZAREA.
Au trecut 10 abi si am reusit ceea ce credeam imposibil de realizat mai ales ca Asoc. bistrita Civica a pierdut procesul cu Primaria atunci la Curtea de Apel Cluj.
Totusi am avut noroc ca LAZANY a schimbat macazul cu multa inteligenta.
Mai bine decat Marius Balan nu cunoaste nimeni dosarul Piata Centrala si Mineralizarea.
Bună ziua,
o părere are fi că, pentru localnici dar și pt turiști,
Centrulețul trebuie centrat pe o „piesă de rezistență” care poate fi:
⛪o catedrală, sau o
🕋🎠🗿statuie, sau un
🏫🏤magazin central faimos (iz istoric?) ,
o casă/ clădire istorică, sau
⛵⛲un pârâiaș ( dacă orășelul are noroc că pârâiașul sa traverseze centru) etc etc.
.
„Că sa ai un Centru atractiv intr-un orășel,burg, ar trebui îmbinate / un melanj de : scară umană, sa aibe un caracter istoric, dar și și o atmosferă comunitară caldă. Acesta să funcționează ca un punct de întâlnire socială, animat, nu doar ca un loc gri și banal pentru cumpărături.” zicea un peisagist/arhitect urban in revista House$Co”.
P.s.
O Listă de orășele europene, cu cele mai frumoase/ atractive centre: : https://www.whereintheworldistosh.com/2022/10/15/my-favourite-small-european-towns-villages/