E încă august, dar septembrie și reintrarea în colectivitate bat deja la ușă. Odată cu ele reapar inevitabil nasurile înfundate, tusea, febra și virozele copilăriei. Înainte de debutul sezonului respirator, dr. Heidi Adumitrăchioaiei – medic pediatru în cadrul UPU-SMURD Pediatrie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, subliniază câteva principii esențiale pentru gestionarea corectă a acestor episoade.
Potrivit dr. Heidi Adumitrăchioaiei – medic pediatru în cadrul UPU-SMURD Pediatrie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, și o infecție virală poate da febră de 40°C sau chiar peste.
Însă valoarea mare a febrei nu înseamnă automat că este vorba despre o infecție bacteriană și, implicit, nu înseamnă automat că este nevoie de antibiotic – contează copilul din fața noastră: vârsta, starea generală, simptomele asociate, examenul clinic și evoluția.
Aceasta subliniază faptul că nu orice tuse și nu orice viroză au nevoie de „pufuri”.
„Fluticazonă propionat este un corticosteroid inhalator. Rolul său este în principal de tratament de control în astm, atunci când există indicație medicală. Nu este un tratament de rutină pentru o infecție virală respiratorie la un copil fără o patologie obstructivă documentată. Ghidurile pentru astm recomandă corticosteroizii inhalatori copiilor cu astm/simptome recurente în contexte bine definite.
Salbutamolul este un bronhodilatator β2-agonist cu acțiune rapidă. Îl folosim atunci când există bronhospasm/obstrucție reversibilă a căilor aeriene, de exemplu în astm. Nu este „siropul pentru tuse administrat pe cale inhalatorie”. În bronșiolita tipică, de exemplu, American Academy of Pediatrics recomandă să nu fie administrat de rutină, pentru că studiile nu au demonstrat beneficii relevante asupra evoluției bolii, spitalizării sau duratei acesteia.
Ketotifenul este un medicament antialergic, cu efect antihistaminic și de stabilizare a mastocitelor. Nu tratează virusul și nu este un tratament simptomatic universal pentru orice episod de tuse sau răceală.
Cu alte cuvinte, o viroză respiratorie simplă la un copil fără astm sau altă patologie respiratorie care să justifice aceste medicamente nu are nevoie automat de fluticazonă, salbutamol sau ketotifen. Mai mult tratament nu înseamnă neapărat tratament mai bun” – explică dr. Heidi Adumitrăchioaiei.
Medicul pediatru mai precizează că gripa este o infecție virală, iar antibioticul nu o tratează, însă există o metodă de prevenție: vaccinarea antigripală, recomandată anual de la vârsta de 6 luni, în absența contraindicațiilor.
„Vaccinarea reduce riscul de gripă și, foarte important, riscul formelor severe, spitalizărilor și complicațiilor. Antibioticul nu este un medicament pentru febră. Nici pentru „muci verzi”. Nici pentru că tușește de trei zile.
Antibioticele acționează asupra bacteriilor, nu asupra virusurilor, iar virusurile sunt responsabile pentru o mare parte dintre infecțiile respiratorii ale copilului. De aceea, antibioticul se prescrie atunci când există o indicație: după anamneză, consult medical și, atunci când situația o cere, investigații suplimentare” – a completat dr. Heidi Adumitrăchioaiei.
Aceasta recomandă câteva măsuri simple de prevenție: spălatul corect și frecvent al mâinilor, strănutul și tusea în șervețel sau în pliul cotului, nu în palmă, aerisirea spațiilor și evitarea transmiterii infecției atunci când copilul este bolnav.
La acestea se adaugă somnul suficient, alimentația echilibrată, mișcarea și vaccinarea conform recomandărilor.
„Septembrie va veni cu viroze. Nu le putem evita pe toate și nici nu trebuie să transformăm colectivitatea într-un motiv de teamă” – mai precizează dr. Heidi Adumitrăchioaiei.
