„Revista Bistriței”, anuarul de specialitate al Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, ajuns la numărul 32, a fost lansat și prezentat publicului marți, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, la vernisajul expoziției de ceramică romană.
„Aceste reviste de specialitate își cam pierd utilitatea dacă nu devin un instrument de propagandă, să spunem, a istoriei și a arheologiei locale. De aceea m-am străduit ca toate publicațiile Complexului Muzeului să existe și pe internet, de aceea și această revistă va fi disponibilă pe academia.edu, astfel încât toată lumea să aibă acces la ea. Orice motor de căutare pe care vei căuta un autor sau o piesă arheologică te va duce automat la Revista Bistriței care a ajuns deja la 100.000 de vizualizări, de oameni care au accesat-o și au descărcat-o de acolo. Poate că, din punct de vedere editorial, acest aspect nu este, pecuniar vorbind, tocmai impresionant. Dar faptul că avem accesări din întreaga lume reprezintă tocmai certitudinea că avem lucruri valoroase care sunt interesante nu doar pentru cei legați de Bistrița-Năsăud…”, a precizat Radu Zăgreanu, arheolog cercetător la Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud.
Revista ar merita să-și schimbe statutul, pentru a atinge performanțele cercetătorilor de la secțiile de Biologie sau Geografie, care au toate articolele scrise în limbi străine, de circulație internațională, cu mult mai multe vizualizări și accesări comparativ cu Revista Bistriței.
„Dacă nu ajunge la nivelul oricărui cercetător pe plan global, actul științific și de cercetare nu și-a atins ținta… Cred că este una dintre premisele de la care Revista Bistriței ar trebui să pornească. Bănuiesc că nu peste mult timp, toate aceste publicații de specialitate vor apărea exclusiv online… Cred că sunt șanse ca Revista Bistriței să devină una dintre revistele importante și cunoscute nu doar la nivelul României, ci și la nivelul Europei”, a apreciat Radu Zăgreanu.
În afara unor articole din sfera arheologiei care merită parcurse și citite, în volumul de peste 240 de pagini se pot lectura studii și cercetări extraordiare referitoare la implicarea oamenilor din Bistrița-Năsăud în Primul Război Mondial sau în realizarea Unirii, dar și articole precum Fibulele romane din așezarea de la Stupini (Sorin Cociș, Corneliu Gaiu), Preparandia greco-catolică de fete din Gherla la început de drum (1915) (scris de Mirela Popa-Andrei), „Marele Război și redimensionarea loialităților. Români ardeleni și bănățeni după despărțirea de „bunul împărat” (Ion Cârja, Cecilia Cârja), „Participarea românilor din fostul județ Bistrița-Năsăud la Primul Război Mondial (1914-1918)” (Alexandru Bucur, Vasile Mărculeț), „Sextil Puşcariu şi Primul Război Mondial. Anul 1917” (Petre Din), Familia de preoţi Pop din Rebrişoara (jud. Bistriţa-Năsăud)” (Elisabeta Scurtu).
