Rebreanu ar împlini astăzi 137 de ani bătuți pe muchie. Nu e tocmai o cifră rotundă care să genereze ovații și manifestări patriotice locale. Dar e un bun prilejul să aflați (sau să vă reamintiți) că prin 1926 Rebreanu conducea un Chevrolet roșu de toată frumusețea. Era pasionat de mașini…
Majoritatea dintre noi am fost – elevi fiind – măcar o dată-n viață în vizită cu școala la casa memorială Liviu Rebreanu de lângă Năsăud. Puțini dintre noi am ajuns, însă, în casa memorială a scriitorului din București.
Atâta noroc că Ionuț Sociu de la Scena 9 a dat o raită pe-acolo, povestindu-ne și nouă… Apartamentul lui Rebreanu este situat în Cotroceni. Scriitorul l-a cumpărat în 1934, pentru fiica lui adoptivă, Puia, și pentru ginerele lui, crainicul sportiv Radu Vasilescu.
Chiar dacă nu a locuit aici, Liviu Rebreanu obișnuia să-și bea cafeaua zilnic, alături de fiica și ginerele său.
Se pare că în fiecare toamnă, le aducea celor doi sticle de bulion și murături puse chiar de el.
Tot în apartamentul din Cotroceni sunt expuse ibricele de cafea ale lui Rebreanu. Obișnuia să bea și câte doi litri de cafea, mai ales că scria noaptea. Sunt expuse și vasele de ceramică Someșana din zona Târlișua, dar și cărțile sale de rugăciuni.
Rebreanu era foarte religios și superstițios, dar era și atras de tehnologie și inovație. Era pasionat de automobilism.
Rebreanu a fost primul proprietar de automobil din România „care nu era politician sau om de afaceri”, povestește muzeograful Adrian David. „În 1926, își cumpărase un Chevrolet, iar mai apoi a cumpărat alte mașini pentru a le închiria ca taxiuri. A fost mai întreprinzător el așa de felul lui… Problema banilor a fost una constantă pentru Liviu Rebreanu, întâiul născut dintr-o familie cu 14 copii…”
Și dacă tot ați ajuns pe Scena 9, poate aruncați o privire și asupra articolului semnat de Mihai Iovănel: 100 de ani cu „Ion” de Liviu Rebreanu. Aflăm de aici ce a rămas actual din celebrul roman…
Nu în ultimul rând, la Palatul Culturii avem parte în continuare de Rebreanu New Collection. O serie de evenimente culturale și concerte speciale.
De la ora 11.00 se decernează premiile „REBREANU NEW COLLECTION”, iar de la ora 11.30 avem parte de doi prozatori în dialog: Octavian Soviany și Radu Aldulescu.
De la ora 13.00 vă puteți bucura de o Lectură publică a liceenilor, moderată de Dan Coman. Iar de la ora 18.00 – Concert „FĂRĂ ZAHĂR”, cu Bobi Dumitraș și Bobo Burlăcianu.
Cum ar veni, Rebreanu se poate odihni liniștit, lumea încă nu l-a uitat…
Foto @ Muzeul Național al Literaturii Române
Era o școală în Lușca.
Acuma s-a desființat,
Și era Liviu, cu pușca,
În Lușca, după vânat.
Cicera, vârful Blăgoaia
Liviu le știa pe de rost.
Întoarceți repede foaia
Ca să citiți cum a fost.
Astfel în Ion, Sărăcuța
N-avea biserică-n sat,
Iar sașii de la Săscuța
Pe sărăcuți i-au ajutat.
Lușca – nume de floare,
De clopoțel alb cu brâu,
Școala zidește valoare,
Aici sau dincolo de râu.
Lușca n-are azi școală.
În loc, un steag tricolor.
Lușca – gingașă petală,
Satul de care mi-e dor!
Veniți la nuntă în Lușca,
Pe Ana să n-o părăsim:
Ion joacă iară și drușca
E fata lui Oprea Maxim.
Vine și Popa din Lușca,
Să-i facă Anei, prohod,
Și crește albă crețușca,
Prin țintirim, lângă pod.
Și vine Popa din Lușca,
Să-i facă Anei – prohod,
Și ploaia spală crețușca,
Prin țintirim, lângă pod.