Schimbări, din acest an școlar, la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud! Începând cu data de 1 septembrie, instituția va avea cinci inspectori școlari noi, pentru educație timpurie, proiecte educaţionale, învățământ profesional și tehnic, istorie și socio-umane și management instituțional.
Cinci noi inspectori școlari își încep în curând activitatea la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud.
Astfel, din data de 1 septembrie, prof. Popițan Viorica-Adriana, cadru didactic titular la Grădinița cu Program Prelungit „Căsuța cu Povești” Bistrița, laureat MERITO 2025 și fost metodist al Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud, va prelua funcția de inspector pentru educație timpurie.
De asemenea, prof. Ruxandra Maria Dobra, cadru didactic titular la Şcoala Gimnazială nr. 1 Bistriţa, specializarea engleză-franceză, ambasador Erasmus+, va fi noul inspector şcolar pentru proiecte educaţionale.
Prof. Roman Maria Mirabela, cadru didactic titular la Liceul Tehnologic Agricol Beclean, fost director cu concurs, preia funcția de inspector școlar pentru învățământul profesional și tehnic.
De la 1 septembrie, prof. dr. Pop Marius-Nicolae, cadru didactic titular la Școala Gimnazială Dumitra, specializarea istorie, va fi noul inspector școlar pentru istorie și socio-umane.
La rândul său, prof. Ana Moldovan, cadru didactic titular la Școala Gimnazială Nr.1 Bistrița și Școala Gimnazială Sânmihaiu de Câmpie, fost inspector școlar, director cu concurs la finalul celui de al doilea mandat, preia funcția de inspector școlar pentru management instituțional.
Pe lângă cei cinci noi inspectori, prof. Simona Murgu de la Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Bistrița a revenit ca inspector școlar pentru informatică și TIC, în locul prof. Ovidiu Măierean de la Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean.
Sistemul educational din România are nevoie reforme profunde. In prezent exista 41 de Inspectorate Scolare Judeţene (ISJ) ca instituții deconcentrate în teritoriu ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, dar calitatea învătământului lasă de dorit în multe şcoli.
In plus, învătământul românesc suferă de o subfinanţare cronică de mulţi ani. Reamintim ca în anul 2005, ministrul educatiei la acea vreme Mircea Miclea, a solicitat pentru 2006 un buget de 5% din PIB pentru educatie, dar a obtinut numai 3,7% , fapt pentru care si-a dat demisia. Ba mai mult, in anul 2008, a fost semnat de catre toate partidele politice „Pactul pentru Educatie”. Documentul având ca scop stabilirea unor directii si obiective pentru viitoarea strategie a sistemului de invatamint si semnarea unei intelegeri politice, astfel incit reforma in educatie sa fie una coerenta, la punctul 2, prevedea următoarele: „Asigurarea a minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv pentru finanțarea educației naționale, iar pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”. Acest lucru nu s-a respectat niciodată, astfel că in prezent învătământul primeste aproximativ 3% din PIB, iar cercetarea sub 0,5% din PIB.
De asemenea, in 2018, anul centenarului Marii Uniri, a fost lansat programul „Romania educata” care prevede o reforma profunda a sistemului de invătământ iar orice reformă trebuie sustinută financiar, altfel rămane o simplă demagogie.
Apoi in anul 2023 au fost lansate legile educatiei care au stârnit o serie de controverse. Prima problemă majoră a proiectelor de lege privind educatia este aceea că procesul în sine de elaborare, e profund greșit, fiind făcut din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi.
Un prim aspect este cel al subfinantării învătământului. Potrivit proiectelor de lege, pe zona de educaţie preuniversitară, se prevede alocarea suplimentară de fonduri ar fi de 11 mld. de lei în 2023 şi astfel s-ar ajunge la 3,5-4% din PIB alocat educaţiei. Si asta cu toate ca din 2011 este în vigoare legea de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. Anual, legea este însă fentată de guverne, prin diferite tertipuri juridice. În 2022, de exemplu, bugetul Ministerului Educaţiei a fost de 32 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să fie alocarea. Dar, proiectul de lege nu prevede alocarea de 6% din PIB pentru educaţie nici în anul 2023. Dimpotrivă , creşterea prevăzută pentru sistemul educaţional preuniversitar era de 11 mld. de lei anul viitor, dar din care 5 miliarde de lei pentru salariile profesorilor.
In prezent problema deficitului bugetar excesiv afectează profund sistemul educational din România, cu consecinte imprevizibile pentru viitorul ţării.