Aeroportul trece de faza de discuții! Se pregătesc documentele. Ce avantaje ar aduce Bistriței

Lucrurile în cazul aeroportului de la Budacu de Jos încep să se miște, deși s-a instalat o „liniște” în comunicare de la anunțul acestuia și până acum. Autoritățile locale din Budacu de Jos au rezolvat deja problema întăbulărilor, iar ambițiile investitorilor par să fi crescut și ele, plănuindu-se o pistă de 4 km și nu doar de 3,2 km cum se vorbea până acum. Asta va însemna cu siguranță bani mai mulți investiți, dar și o suprafață mai mare de teren pusă la dispoziție, astfel că în discuții a intrat și comuna Cetate.

Potrivit unor surse Bistrițeanul.ro, săptămâna aceasta este programată o întâlnire de lucru între investitorii aeroportului ce se dorește la Budacu de Jos și autoritățile județene, care au promis să sprijine acest proiect care va fi de importanță strategică pentru întreaga regiune.

Cei doi investitori privați, compania locala FAR Foundation și Avant Airports au ca paterneri Consiliul Județean, Primăria Bistrița și autoritățile locale din Budacu de Jos și mai nou Cetate, care a intrat de puțin timp în discuție.

Lucrurile se mișcă și „în teren”, la Budacu de Jos fiind deja rezolvată problema întăbulărilor.
Potrivit primarului comunei Budacu de Jos, Florin-Sandu Simionca, pe raza comunei sale a fost luată în calcul o suprafață de 183 de hectare de pășune, care a fost întăbulată deja.
Aeroportul ar urma să aibă cea mai lungă pistă din România

Pentru a mări pista de la 3,2 km la 4 km, investitorii au pus ochii și pe o bucată de teren care aparține de comuna Cetate.

„Cei de la Consiliul Județean au luat legătura cu noi pentru a întăbula o pășune. Suprafața de teren este o pășune legată de comuna Budacu de Jos și Dumitrița. Am început procedurile de întăbulare. Deocamdată nu știm ce suprafață vor de la noi, acolo este o suprafață de 100 de hectare”, a explicat, pentru Bistrițeanul.ro, primarul comunei Cetate, Stelian Curean.

Potrivit acestuia, pășunea respectivă este dată în concesiune deja, însă contractul de concesiune ar urma să expire anul acesta.

Cei doi investitori vor la Budacu de Jos un aeroport atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri. Dacă rămâne varianta de pistă de 4 kilometri, aceasta ar fi cea mai lungă din țară.
Cel mai probabil se va merge pe concesionarea terenurilor pe o perioadă de timp, cu plata unor redevențe către autoritățile locale și județene.

Investiția ar fi strict legată de viitoarea centură de ocolire a municipiului, care va trece prin imediata vecinătate a aeroportului. Studiul de fezabilitate pentru centură ar trebui să fie gata până la finalul anului, iar mai apoi, Consiliul Județean va demara licitația publică pentru lucrări.

Ce presupune această investiție pentru Bistrița, Transilvania și România:

România dispune de o infrastructură limitată pentru transportul aerian de mărfuri, având mai puțin de 10 aeroporturi capabile să opereze zboruri cargo. Capacitățile ar fi însă reduse, cel mai important din regiune pentru zona de cargo ar fi Timișoara.

Opțiunile sunt limitate când vine vorba despre cargo și pentru că sunt diferențe destul de importante între pistele necesare pentru transportul de mărfuri și cel de pasageri.

Capacitatea portantă, rezistența suprafeței, trebuie să fie mult mai mare decât în cazul pistelor destinate avioanelor de pasageri. Diferențe fiind și la lungimea necesară, fiind determinată, de asemenea, de greutatea mult mai mare a aeronavelor cargo la decolare. Pistele cargo sunt proiectate să suporte sarcini structurale intense și repetitive.

Un aeroport cargo presupune și depozite de mărfuri, iar unul de călători de dezvoltarea unor servicii destinate lor. Un aeroport mixt la doi pași de Bistrița ar însemna un număr important de locuri de muncă, atât la partea de funcționare, cât și întreținere, inclusiv a depozitelor de mărfuri și serviciile oferite pasagerilor. De asemenea, ar fi o oportunitate imensă pentru transportatori, transformând zona într-un hub logistic, în contextul în care sunt tot mai multe firme care preferă să își mute mărfurile pe calea aerului.

Apropierea de Ucraina poate fi, de asemenea, un avantaj enorm, atât în perioada de război, cât și ulterior, în perioada de reconstrucție a țării.

Autoritățile județene vor fi nevoite să țină pasul cu investitorii privați și să pregătească partea de infrastructură, de la alimentarea cu electricitate, apă-canal, până la partea de drumuri. O importanță deosebită o va avea viitoarea centură ocolitoare și Autostrada Nordului. Fără o legătură rutieră de acest gen, aeroportul nu ar avea sens.