KineDok, la Bistrița: Nu aveți voie să ratați mâine – 28 mai, de la ora 17.30, la Palatul Culturii – filmul Cazul inginerului Ursu (2023). Documentarul scoate la lumină un caz tulburător care, în multe feluri, marchează simbolic evoluţia societăţii noastre din anii de după Revoluţia din 1989…
„Ne bucurăm să avem la proiecţia de la Bistriţa, un invitat special: domnul ANDREI URSU, fiul inginerului Ursu şi martorul principal al „cazului Gheorghe Ursu”.
Filmul se adresează atât tinerilor care vor avea şansa să înţeleagă istoria vie cât şi celor care au trăit o bună parte din viaţă în comunism şi duc cu ei memoria acelor vremuri”, au transmis organizatorii KineDok.
Intrarea este liberă.
Inginer constructor și poet, Gheorghe Ursu a fost ucis în arestul Securității, în noiembrie 1985. Motivul? O scrisoare trimisă la Europa Liberă prin care denunța decizia lui Nicolae Ceaușescu de a opri consolidarea clădirilor afectate de cutremurul din 1977.
Filmul reconstituie cazul prin narațiunea lui Andrei Ursu – martor al evenimentelor de atunci și erou principal al întâmplărilor de acum.
- România, 2023, 98 min.
- Regia: Liviu Tofan, Șerban Georgescu
- Imagine: Bogdan Slăvescu
- Montaj: Șerban Georgescu
- Sunet: Alex Alexandru
Cazul inginerului Ursu: Sinopsis
Un cutremur de 7,4 grade pe scara Richter lovește România, lăsând în urmă peste 1500 de morți, zeci de clădiri dărâmate și alte mii avariate.
La fix 4 luni de la cutremur, în 4 iulie 1977, Ceaușescu îi convoacă pe toți cei implicați în reconstrucție, ingineri, arhitecți, autorități locale și le interzice – sub amenințarea cu închisoarea – să continue orice demers legat de lucrările de consolidare.
În sală se află și inginerul Ursu, singurul care denunță ordinul criminal al dictatorului, într-o scrisoare anonimă trimisă și citită la Radio Europa Liberă.
Iar asta îl costă viața, fiind torturat și ucis de Securitatea lui Ceaușescu. După căderea regimului comunist, fiul inginerului Ursu – Andrei Ursu – caută dreptatea. După un proces cu o mulțime de respingeri, disjungeri și amânări din partea justiției române, criminalii sunt încă liberi.
Premii și festivaluri:
- TIFF Sibiu, TIFF Oradea, 2023
- Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov – FFIR, 2023
- Nominalizare – Cel mai bun montaj – Premiile Gopo, 2024
Liviu Tofan este jurnalist și scriitor. A lucrat 20 de ani în redacția românească a Radio Europa Liberă, între 1973 și 1994.
A avansat de la redactor de știri la șef al secției de știri și director-adjunct. Ca autor de cărți, a publicat A patra ipoteză. Anchetă despre o uluitoare afacere de spionaj (Polirom, 2012) și Șacalul Securității. Teroristul Carlos în solda spionajului românesc (Polirom, 2013).
Liviu Tofan este și realizator de filme documentare, filmul Brașov 1987. Doi ani prea devreme obținând Premiul UCIN 2017 pentru cel mai bun film documentar de televiziune.
Absolvent al Liceului „Ion Neculce”, cu studii la Facultatea de Construcții București (1991-2000), în anul II de studenție, Șerban Georgescu începe să lucreze ca editor imagine la Canal 31, o televiziune modestă a lui Adrian Sârbu.
Momentul important a fost întâlnirea, în 1995, cu Ovidiu Bose Paștina, împreună cu care a realizat montaje speciale pentru prezentări de modă ale lui Janine (soția lui Adrian Sârbu). Lucrează cu videoclipuri și reclame pentru MediaPro.
În 1998, înființează propria companie, Kolectiv Film, care colaborează cu agențiile de publicitate. În 2003, filmează Everest, un documentar despre grupul de români care merge în expediție. Din 2006 începe o colaborare constantă cu regizorul norvegian de film documentar David Kinsella.
„Ca spectacol cinematografic, cele aproape 100 de minute de film sunt impecabil susținute vizual”, remarca Bogdan Burileanu, într-un articol publicat pe LiterNet.
„Rigoarea construcției epice și a comentariului poartă amprenta de neconfundat a jurnalistului Liviu Tofan (da, cel care a lucrat la Europa Liberă). (…) Regizorul Șerban Georgescu aduce aceeași inventivitate expresivă pe care i-o remarcasem în Jurnalul familiei -escu. Selectarea imaginilor din arhivele anilor ’70 și contrapunctarea lor printr-un montaj inteligent, adesea sarcastic sau numai batjocoritor, conferă filmului nu doar ritm, ci conduce la îmbogățirea semnificațiilor…”
Foto deschidere @ BookHub
