Ionuţ Cruşitu are 14 ani, locuieşte în Lechinţa, de unde face naveta în fiecare zi pentru a ajunge la cursuri, la Şcoala Gimnazială Nr. 1, iar de vreo doi ani vine aproape zilnic la clubul de electronică de la Palatul Copiilor.
Profesorul Dorel Nicoară ne-a povestit amuzat că tatăl băiatului l-a adus prima oară spunând că nu ştie ce să-i mai dea de reparat prin casă, iar acum elevii mai mari, din clasele a XI-a şi a XII-a au ajuns să-i ceară sfaturi şi să se consulte cu el la unele proiecte.
Ionuţ este autorul unui robot Sumo, care trebuie să-şi detecteze adversarul, să-l învingă şi să-l scoată din ring:
[arve url=”https://youtu.be/OjOWEpAlmBM” /]
Ionuţ Cruşitu vine la Palatul Copiilor aproape în fiecare zi după ore, meştereşte printre aparate vechi, dezmembrează şi a reuşit să creeze chiar şi un ceas retro, din tuburi, capabil să arate cifrele. Într-o pauză ne-a povestit despre primele sale lucrări:
[arve url=”https://youtu.be/GoRMRnlqxjY” /]
Fără doar şi poate, Ionuţ Cruşitu care visează să ajungă elev la InfoEl este una dintre marile speranţe ale cercului de electronică coordonat de profesorul Dorel Nicoară, care are un singur regret: copiii nu sunt recompensaţi şi nu sunt premiaţi aşa cum s-ar cuveni, la sfârşitul anului, de autorităţile locale sau judeţene, pentru că activitatea lor nu se încadrează la învăţământ formal.
„În urmă cu foarte mulţi ani, prin 2007, când Palatul Copiilor încă funcţiona pe Ispirescu, iar director era domnul Grapini, am fost premiaţi – eu şi profesorul de la clubul de Go, domnul Teodor Vârtic, la Premiile Municipiului Bistriţa… Dar copiii nu prea…”, a mărturisit Dorel Nicoară.
Profesorul a subliniat că ei, profesorii, nu ar avea nevoie de premii, cât ar avea copiii: „Copiii ar merita să fie recompensaţi… Pentru că lucrează cu nişte materiale destul de costisitoare, cu scule şi aparatură destul de scumpă… M-am tot gândit şi am discutat cu mai mulţi, dar n-am găsit încă o soluţie. Am tot respectul pentru colegii şi copiii din învăţământul formal, şi eu predau fizică la şcoală, separat de ceea ce fac la Palatul Copiilor: la olimpiade sunt într-adevăr copii inteligenţi, care valorifică într-o competiţie cunoştinţele din şcoală, dar acolo primează zona teoreticului. Ori noi completăm puţin panoplia educaţiei – aici copiii îşi pun în practică imaginaţia. Noi, în calitate de dascăli le oferim direcţia, iar ei aplică şi ne oferă drept răspuns plus valoare cu fiecare proiect pe care îl pun în practică… Evident, sunt proiecte la scară mică. Nu putem reinventa roata din nou, dar copiii se bucură de fiecare dată când descoperă că au creat ceva, chiar dacă acel ceva se ştia…”, ne-a mai mărturisit Dorel Nicoară.
Profesorul este încântat totuşi că activitatea clubului de electronică are câţiva parteneri şi sponsori de nădejde care i-au sprijinit în achiziţionarea de aparatură, aşa cum este firma Continental din Timişoara, firma Bosch din la Alba Iulia, unde munceşte un fost elev de la Palatul Copiilor, Ioan Telcean, firma de electrocasnice profesionale Miele Braşov, sau, pe plan local – Betak-ul. Micii electronişti au fost ajutați, de asemenea, cu echipamente de calcul, scule şi aparatură de măsură de foarte bună calitate de compania Intel România, gratie unui fost elev al cercului de electronică – inginerul Radu Pop.
