507 cadre didactice (din 2600 câte există în cele 112 școli ale județului) și 4504 elevi din școlile din Bistrița-Năsăud (clasele 5-12) au răspuns la chestionarul propus de Consiliul Județean al Elevilor Bistrița-Năsăud. Au semnalat problemele, inechitățile și deficiențele sistemului educațional județean. Consiliul Județean al Elevilor BN a prezentat ieri, la Palatul Culturii, Raportul privind calitatea educației în 2025.
Au participat reprezentanți ai Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, ai Biroului de Siguranță Școlară și ai Inspectoratului Școlar Județean. Nu au lipsit nici cadrele didactice și elevii implicați activ în viața școlară.
S-a discutat despre provocările reale din sistem și despre nevoia unor intervenții coerente și asumate. Raportul se bazează pe date colectate din școli, chestionare aplicate elevilor și profesorilor, precum și pe analize calitative care reflectă experiențele directe ale beneficiarilor educației.
Analiza realizată de Consiliul Județean al Elevilor în parteneriat cu UBB Extensia Bistrița evidențiază o serie de disfuncționalități. Deși uneori mascate de indicatori statistici aparent pozitivi, ele reflectă probleme profunde ce afectează calitatea actului educațional.
Raportul privind calitatea educației în 2025 poate fi consultat accesând codul QR de mai jos:

Lipsa raportării problemelor reale
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este nivelul scăzut al sesizărilor oficiale. Departe de a indica o absență a problemelor, acest fenomen sugerează o lipsă de încredere a elevilor în mecanismele existente de soluționare.
Mulți elevi aleg să nu raporteze situații de abuz, nedreptate sau disconfort, fie din teama de repercusiuni, fie din convingerea că vocea lor nu va produce schimbări reale. Această tăcere instituționalizată contribuie la perpetuarea problemelor și limitează capacitatea autorităților de a interveni eficient.
Percepții diferite între elevi și profesori
Raportul relevă discrepanțe semnificative între modul în care elevii și profesorii percep aspecte esențiale ale vieții școlare. În timp ce cadrele didactice tind să evalueze pozitiv corectitudinea evaluării și climatul educațional, o parte dintre elevi semnalează lipsă de transparență, tratamente inegale și o comunicare deficitară. Aceste diferențe de percepție indică existența unei rupturi în dialog și subliniază necesitatea unor mecanisme reale de consultare și feedback.
Sentimentul de neascultare și participare formală
Un număr considerabil de elevi afirmă că nu se simt ascultați în mod autentic. Deși există consilii ale elevilor și alte forme de reprezentare, acestea sunt percepute uneori ca fiind formale, fără impact real asupra deciziilor. Lipsa unei participări efective conduce la demotivare, dezinteres și o scădere a implicării în viața școlară. Elevii au nevoie de spații reale de exprimare și de garanția că opiniile lor contează.
Siguranța emoțională – o problemă subestimată
Chiar dacă majoritatea respondenților consideră mediul școlar ca fiind, în general, sigur, raportul evidențiază existența unor zone de vulnerabilitate. Situațiile de bullying, tensiunile relaționale, presiunea academică sau lipsa sprijinului emoțional adecvat sunt realități care afectează starea de bine a elevilor. În multe cazuri, aceste probleme rămân neraportate sau sunt tratate superficial, ceea ce accentuează impactul lor pe termen lung.
Inechități între unitățile de învățământ
Diferențele semnificative între școli în ceea ce privește infrastructura, dotările, accesul la tehnologie sau serviciile de suport (consiliere, activități extracurriculare) creează un sistem educațional inegal. Elevii din mediul rural sau din unități mai puțin dezvoltate se confruntă cu dezavantaje reale, care le limitează șansele de dezvoltare și performanță. Aceste discrepanțe necesită politici publice orientate spre echitate și investiții țintite.
Provocările elevilor navetiști
Pentru elevii care fac naveta, accesul la educație rămâne o provocare zilnică. Problemele legate de transport – orare neadaptate, durată mare a deplasării, costuri sau lipsa unor soluții eficiente – afectează participarea constantă la cursuri și implicarea în activități extracurriculare. În unele cazuri, aceste dificultăți contribuie chiar la abandon școlar sau la scăderea performanței. În cadrul evenimentului, reprezentanții instituțiilor prezente au subliniat necesitatea unei colaborări mai strânse între autorități, școli și elevi. S-a evidențiat faptul că soluțiile nu pot veni unilateral, ci trebuie construite prin dialog autentic și prin implicarea directă a celor afectați. Elevii prezenți au accentuat importanța creării unor mecanisme reale de ascultare și protecție, precum și nevoia de transparență și echitate. Raportul lansat astăzi nu este doar un instrument de analiză, ci și un apel la acțiune. El oferă o bază solidă pentru dezvoltarea unor politici educaționale mai eficiente și mai adaptate realităților din teren. Educația nu poate funcționa în absența încrederii, a comunicării și a implicării reale. Problemele identificate nu mai pot fi ignorate sau amânate.














