Magistrații clujeni care au hotărât ca cei 6 inculpați din dosarul instrumentat de DNA, printre care se numără și administratorul public al județului Florin Moldovan și alți doi funcționari publici, să rămână 30 de zile după gratii spun că lăsarea în libertate a celor 6 ar putea aduce grave prejudicii anchetei, existând riscul ca aceștia să încerce să influențeze martorii din dosar. Judecătorii clujeni mai spun că faptele imputate sunt deosebit de grave, atestând disponibilitatea acestora de încălcare a legii și probității profesionale.
G4media a făcut publică motivarea sentinței Tribunalului Cluj, care a hotărât, luna trecută, ca cei 6 inculpați din dosarul instrumentat de DNA să își petreacă 30 de zile în arest preventiv.
Este vorba despre 3 funcționari publici – administratorul județului Florin Moldovan, directorul executiv Ciprian Ceclan – Oprea și Victor Poienar – șef serviciu administrare drumuri județene. La aceștia se adaugă și 3 persoane din mediul privat.
Concluzia judecătorilor este că lăsarea în libertate a celor 6 ar putea aduce grave prejudicii anchetei „existând riscul ca aceștia să încerce să influențeze alți participanți, respectiv martori, care ar putea fi ulterior identificați și care ar putea da declarații relevante în cauză”.
„Pericolul în această privință este unul cât se poate de concret având în vedere modul și împrejurările de comitere a faptelor care au impus, aparent, o coordonare și o colaborare între inculpați, în raport de atribuțiile, funcția sau interesul fiecăruia dintre inculpați.
În acest sens se face trimitere la numeroasele conversații existente la dosarul cauzei purtate între inculpați sau între aceștia și alte persoane, acestea din urmă posibil a fi implicate în activitatea infracțională sau care ar putea avea cunoștință de această activitate.
Deși se susține că luarea măsurii arestului la domiciliu, prin impunerea obligației inculpaților de a nu lua legătura cu anumite persoane, ar putea înlătura acest pericol, judecătorul apreciază că aceasta măsură nu este suficientă la acest moment.
Astfel, pe lângă posibilitatea ca în enumerarea indicată de judecător să nu fie menționate persoanele care ar putea cunoaște aspecte esențiale, persoane care însă nu sunt cunoscute la acest moment (ancheta fiind în desfășurare), în situația luării măsurii arestului la domiciliu, împiedicarea este mai mult teoretică decât practică întrucât comunicarea poate fi cu ușurință realizată prin accesarea oricărui dispozitiv de comunicare”, se arată în motivarea sentinței.
Judecătorii: Faptele imputate sunt deosebit de grave, atestând disponibilitatea acestora de încălcare a legii și probității profesionale
Magistrații spun că, în ciuda faptului că niciunul dintre cei 6 inculpați nu are antecedente penale și toți sunt bine integrați în societate, acest aspect favorabil este contrabalansat de ușurința cu care aceștia s-ar fi angrenat în desfășurarea unor activități infracționale extrem de grave.
„Se reține faptul că acuzaţiile vizează încălcarea de către inculpați a atribuţiilor de serviciu respectiv a dispoziţiilor legale, faptele imputate fiind deosebit de grave, atestând disponibilitatea acestora de încălcăre a legii şi a probităţii profesionale, ceea ce atestă lipsa unor repere morale şi deontologice.
Mai mult, judecătorul reține faptul că gravitatea ridicată a faptelor este tradusă atât prin prejudiciul, aparent, extrem de ridicat cauzat prin actele concertate ale inculpaților, dar și din strategia de apărare invocată de inculpatul XY (Moldovan Florin – n.r.), respectiv susținerea faptului că acesta și-a respectat obligațiile legale, iar când a acționat avea toate avizele, expertizele sau documentațiile corespunzătoare.
Substratul unei apărări de acest gen relevă tocmai pericolul deosebit al acestui gen de fapte, respectiv împrejurarea că fiecare dintre funcționari vizați atribuie responsabilitatea asupra unei alte persoane ori a unor alte persoane, pretinzând faptul că acțiunile sale individuale au fost legale și corecte, iar rezultatul păgubitor nu le poate fi reproșat.(…)
Și tocmai aici rezidă pericolul unor astfel de fapte întrucât conferă o siguranță făptuitorului că săvârșirea acestora nu ar putea îmbrăca forma unei infracțiuni, atâta timp cât se poate baza pe apărarea că a fost doar un pion într-un joc mult mai complex.
Și ducând mai departe raționamentul, tocmai de aceea este necesară o intervenție promtă și severe a organelor judiciare întrucât doar aceasta poate conduce la o reformare reală precum și la stoparea unor activități infracționale de acest tip.
Mai mult, circumstanțele de comitere par să demonstreze o siguranță și chiar obișnuință a inculpaților în ceea ce priveşte activitatea infracţională, aspecte din care se poate deduce existența unui pericol concret de reiterare a activității infracționale precum şi aprecierea ineficienţei unei măsuri preventive alternative.
În aceste condiții, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că privarea de libertate a inculpaţilor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, în scopul prevenirii săvârşirii de către aceştia a unei noi infracţiuni de aceeaşi natură respectiv a bunei desfăşurări a procesului penal, având în vedere împrejurarea că ancheta penală este în curs de desfăşurare, nefiind finalizată până la acest moment”, a arătat judecătorul.
Mai puteți citi pe acest subiect:
