Avem de admirat, până la finalul lunii august, la Galeria Arcade 24, o inedită expoziție semnată de pictorul și fotograful Sever Moldovan. Artistul ne oferă pe tavă, în peste 85 de fotografii, cele mai importante muzee ale Europei, inclusiv instantanee din atelierul sculptorului Constantin Brâncuși.
Dacă nu ați vizitat până acum celebrele muzee din Paris, Londra, Madrid, Sankt Petersburg sau Moscova – este momentul să intrati în Galeria Arcade 24 din Piața Centrală. Aici sunt expuse peste 85 de fotografii realizate de Sever Moldovan în cele mai frumoase muzee din Europa.
„Expoziția de fotografie, de acum este a patra expoziție personală. Tema expozițiilor de fotografie este în general cu peisaje din natură, care sunt mai la îndemâna fiecărui fotograf, aproape. Singura condiție – și la un răsărit și la un apus – este să mergi în natură să fotografiezi.
Apoi intervine norocul de a prinde vreme potrivita temei propuse, cu fenomente atmosferice deosebite: ceata, cer variabil cu nori colorati la apusul sau la rasaritul soarelui…sau chiar furtuna. Conditia pentru acest gen de fotografie este ,,să fii la locul și momentul potrivit”.
Contează și ochiul și talentul fotografului. La mine este mai simplu pentru că am o temeinica pregatire scolara, incepand cu Liceul de arte din Cluj si finalizand cu Universitatea de Arte din Cluj, în ciuda profesiei mele de bază, de fost inginer constructor”, a povestit Sever Moldovan pentru Bistrițeanul.ro.
Sever Moldovan a făcut fotografie și înainte de 90, dar pe film, cu imagini alb negru, în condiții și posibilități tehnice de la acea vreme.
„Aveam inclusiv un mic laborator de prelucrare, „amenajat” în baie, ca majoritatea fotografilor, unde developam, iar fotografiile ieșeau așa cum se putea”, își amintește artistul.
„După apariția digitalului, lucrurile s-au schimbat. Am descoperit cu adevărat arta de a fotografia după ce am urmat cursurile foto la Școala Populară de Arte din Bistrița, cu Robert Kovacs.
La acea vreme, nu stăpâneam partea tehnică a fotografiatului. Dar pentru partea artistică avem deja educația estetică necesară, eu fiind și pictor. Acolo am învățat de fapt cum se folosește aparatura foto.
Dar, ca peste tot în artă, primează creativitatea și talentul pe care îl ai sau nu-l ai. Însă importantă este educația estetică primită în școală sau formată de-a lunul timpului prin autoeducație.
Ca în pictură – deși am făcut cam aceleași școli, fiecare ne exprimăm artistic diferit, în funcție de simțirile, sensibilitățile și cunoștințele acumulate”, a admis Sever Moldovan.
A vizita în mod autentic un muzeu este un foarte bun prilej de educație estetică vizuală – consideră Sever Moldovan.
„O vizită într-un muzeu sau o galerie de artă este o modalitate foarte la îndemână pentru a ne stabili câteva repere privind frumosul din lumea care ne înconjoară și în care trăim. O vizită în muzeu este recomandată și celor care sunt mai mult decât pasionați de frumos: sunt creatorii de frumos, de artă plastică, fotografie, design, etc.
Artiștii plastici mai merg prin muzee și le vizitează, dar fotografii – mai puțin. Deși le-ar prinde foarte bine. La școală înveți anumite reguli, la muzeu îți dezvolți cu adevărat creativitatea. Intri practic în contact cu felul în care au compus alți artiști”, afirmă Sever Moldovan.
De altfel, s-a mai spus despre Sever Moldovan că acesta fotografiază ca un pictor – foarte atent la compoziție și la cromatica imaginii, pe care reușește să o transpună admirabil și în fotografii.
„După 90, când a fost posibil, am început să călătoresc prin țările europene și să vizitez marile muzee și galerii de artă din Europa.
La Luvru îmi propusesem să stau două zile, de pildă. Am intrat la 9 dimineața și am ieșit abia seara la 20.00… Nu m-am putut desprinde de toate minunile de-acolo, deși spre seară eram frânt de oboseală…
Fotografia din muzee avea rol documentar, pentru a revedea mai târziu acasă lucrările de artă expuse în muzeu.
Pe atunci nu mă gândeam la o expoziție cu imagini din muzee și galerii de artă.
Ideea acestui proiect vizual a plecat din acest spațiu, într-una dintre sălile muzeului Reina Sofia din Madrid. Căutam să surprind, într-un spațiu limitat, corelația dintre operele de artă și privitori, în încercarea de a compune o imagine tridimensională în una bidimensională folosindu-mă de parametrii / caracteristicile tehnice ale obiectivului și ale aparatului foto.
După acel moment a venit munca migăloasă pentru selecția atentă ca mesaj artistic, editarea și reeditarea digitală, păstrând autenticitatea momentului captat de senzorul aparatului.
Acum doi ani, am făcut o primă expoziție de fotografii cu această temă – Arta în muzeu – cu doar 32 de imagini, la Casa Argintarului de pe strada Dornei. Atâ a permis spațiul limitat de acolo.
La Arcade 24 am reușit să expun 86 de fotografii”, ne-a mai explicat Sever Moldovan.
Artistul are însă mii de fotografii pe această temă, deocamdată nepregătite pentru expoziție, neprintate și neînrămate. Însă demersul artistic de a organiza expoziții de artă este și costisitor. Mai ales când cheltuielile expoziției sunt suportate chiar de artist.
Printurile, ramele și cartoanele decorative alese să susțină fotografiile expuse au o valoare considerabilă. A fost o cheltuială care s-a întins pe doi-trei ani, pentru că Sever Moldovan nu a solicitat și nici nu așteaptă sprijin din partea nimănui.
„O fi un fel de toană a mea, dar – ca la restaurant, pe banii mei, comand și servesc ce vreau. Expun ce vreau, ce consider de cuviință… Este o cheltuială, dar dacă tot aștepți să primești…, nu se întâmplă mai nimic. Nici nu mai am 50 de ani în față, să-mi închipui că vin cine știe ce oportunități. Am și timp liber berechet, așa că toată energia mea se canalizează spre aceste pasiuni: pictura și fotografia.
Expoziția de acum și-ar dori să fie și o invitație ca noi, românii, să mergem să vizităm mai des muzeele.
O spun cu toată responsabilitatea. Muzeele sunt vizitate de elevi în cadrul programului Școala Altfel. Trecem pe la muzeu și când se întâmplă Noaptea Muzeelor. Dar în rest, muzeele din România sunt goale.
Sigur că nu ne putem imagina și nu ne putem aștepta la un puhoi de vizitatori, ca în Ermitage – unde abia am reușit să fac fotografii din cauza aglomerației – sau ca în Luvru din Paris sau Prado din Madrid.
Dar merită să le vizităm mai des. Mai ales că biletele de intrare în muzee au un preț simbolic, comparativ cu biletele de intrare la muzeele din Europa”, ne-a mai povestit Sever Moldovan.
Un loc special în galeria de artă îl ocupă fotografiile realizate în atelierul lui Constantin Brâncuși, pe care l-a vizitat la Paris. A descoperit în Piața Geroges Pompidou un spațiu impecabil, curat, ordonat. Dar spiritul și atmosfera lui Brâncuși poate fi încă închipuită acolo și merită efortul de a-l vizita.
„Este foarte greu, ca autor, să mă opresc asupra unei fotografii preferate. Este practic o excursie în muzeele prin care am avut șansa să trec, pe care mi-am dorit să le ofer comunității de aici…”, ne-a mai povestit Sever Moldovan.
Sever Moldovan a absolvit Liceul de Arte plastice „Romul Ladea” din Cluj-Napoca în 1977. După absolvirea Facultății de Construcții Cluj-Napoca în 1983, a urmat Cursurile Academiei de Arte Vizuale și Design Cluj-Napoca. Și-a completat studiile universitare la Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca. Aici a absolvit cursurile postuniversitare de specializare în Reabilitarea Monumentelor Istorice.
Pasiunea permanentă și exercițiul continuu în domeniul artelor frumoase, completate de profesia în domeniul tehnic–ingineresc, i-au oferit lui Sever Moldovan posibilități multiple de exprimare în artele vizuale.
Sever Moldovan a expus în Bistrița, Cluj-Napoca, Iași, Hunedoara și Satu Mare.
A participat la expoziții de grup, simpozioane și bienale de artă plastică în Bistrita, București, Iași, Alba Iulia, Satu Mare, Bacău, Piatra Neamț, Hunedoara, Târgoviște, Petroșani, Târgu Jiu, Besançon și Ornans (Franța).
A participat în tabere de creație artistică, fiind membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania – Filiala Interjudețeană Cluj/Bistrița, din 2015.
A fost nominalizat și a primit premii sau distincții la concursuri sau bienale de artă plastică în România. În 2016 și 2019, a fost distins cu Premiul municipiului Bistrița – secțiunea Cultură.
