Se vorbește tot mai des, în ultima perioadă, de golirea lacului Colibița. Lucrările TREBUIE făcute, pentru că pericolul ca barajul să se rupă poate apărea oricând. Conform specialiștilor în domeniu, efectele ruperii barajului echivalează cu detonarea unei bombe atomice.
Vineri a avut loc la Bistrița Conferința Națională despre APĂ. Aproape o oră s-a discutat despre lacul Colibița, necesitatea reparării barajului etc.
Date despre lacul Colibița și barajul acestuia
În urma viiturilor mari din 1970, s-a luat decizia de a se forma un lac de acumulare. În 1972 încep studiile aferente, iar în 1977 încep lucrările efective. În 1982, lacul se pune în funcțiune parțial, iar din 1983 e totul definitivat.
Barajul lacului Colibița are 93 de metri înălțime fiind cel mai înalt baraj de acest tip din țară și cel mai mare din această parte a Europei.
Deși inițial lacul avea un volum de 90 milioane metri cubi, după lucrările din 1988, când e refăcută hidrologia și alte lucrări, lacul are un volum total de peste 100 de milioane metri cubi. Din acesta, volumul de atenuare al viiturilor este de 26 de milioane metri cubi.
Masca barajului este făcută din cinci straturi de beton – asfalt și două straturi de protecție.
Lacul se poate goli prin trei „puncte”. Un descărcător are o capacitate de 370 m3/sec, golirea de fund are o capacitate de 130 m3/sec, iar golirea de semifund are o capacitate de 188 m3/sec.
Ce s-ar întâmpla dacă barajul s-ar rupe
„Nu există un pericol iminent, dar acest pericol ar putea apărea oricând. Iar ruperea unui baraj în amonte de localități importante e echivalent, ca efecte, cu detonarea unei bombe atomice”, a declarat în cadrul conferinței, prof. Costică Sofronie, consilierul ministrului Ioan Deneș.
În primul rând, albia râului în aval de baraj are o capacitate de transport de doar 30 m3/sec. Astfel, dacă s-ar da drumul la golirea lacului, prin oricare cele trei „puncte” de golire, s-ar inunda localitățile din aval. Totuși, dacă barajul s-ar străpunge, ar fi obligatorie golirea lacului până la punctul unde a fost străpuns.
„Valvele de golire a lacului, de la fund, sunt vechi. Nu vreau să vă sperii, dar a trecut perioada lor de viață. Una e blocată și una e ruginită, și la orice acționare a ei, apar foarte mari probleme. Mai mult, la golirea parțială din 2003, s-a văzut că Masca are probleme, stratul de protecție de deasupra a alunecat”, a mai spus Sofronie.
Mai mult, studiile au arătat că dacă barajul s-ar rupe, ar fi vorba de 114.000 de persoane care ar fi afectate. Mai mult, daunele estimate ar putea trece de 2,3 milioane euro/an.
Ce lucrări se propun
Pentru a face față inundațiilor, trebuie lucrat atât la baraj, cât și pe albia râului Bistrița. La baraj nu s-a mai lucrat din 1988, iar pe albia râului Bistrița, în aval de lac, din 1981.
Iată ce propun specialiștii:
Plan de amenajare a lacului
- o aducțiune secundară pe malul stâng
- patru aducțiuni secundare care să se deverse în zona principală
- o aducțiune secundară din valea Străjii, în zona de acumulare
Lucrări de refacere
- impermeabilizarea rosturilor
- refacerea instalațiilor
- stabilizarea versanților deoarece malul drept, în amonte de baraj, nu e stabil
- reabilitarea tuturor echipamentelor
- realizarea unui sistem de aparate și măsuri pentru măsurare și control, care să dea în timp real tot ceea ce se întâmplă la baraj,
- refacerea întregii măști a barajului
- amenajarea malurilor râului Bistrița și a Văii Bârgăului
- crearea unui dig pentru orașul Bistrița
- acumularea de permanent pe Bârgău și crearea de zone umede
- lucrări de intervenție în zona Unirea unde există o eroziune a malului ce a ajuns la 5 metri de drumul european
Lucrări existente
- lucrări locale de amenajare a albiei
- consolidări mal pe o porțiune de 9 km
- regularizarea albiei pe o porțiune de 1,5 km
Specialiștii spun că inițial se prevedea amenajarea albiei în aval cu o salbă de lacuri mai mici, dar s-a renunțat în cele din urmă la proiect.
„În cazul unui accident, la rupere, aproape 7000 de locuințe vor fi inundate. Noi anunțăm oamenii, îi ajutăm, avem unde îi duce, dar dacă se rupe un baraj, Doamne ferește!”, a mai spus profesorul Costică Sofronie.
