Tarte cu mere sau cu migdale, tarte cu pere, ciocolată și migdale, tarte cu piersici savuroase sau tartă Soleil, alături de câteva plăcinte cu spanac, brânză, dovleac, ceapă caramelizată somon sau ciuperci s-au numărat printre deliciile servite ieri, la cea de-a treia ediție „Plăcinta Regilor” organizată de ARFA la Bistrița.
Voluntarii Asociaţiei pentru Resurse Francofone Active (ARFA) au organizat ieri seară, pentru al treilea an, și la Bistrița, o întâlnire prietenoasă care să marcheze „Plăcinta Regilor” – îndrăgita tradiție a lunii ianuarie, în Franța.
„Avem aici tarte sărate cu spanac, cu legume, cu brânză sau bostan… Eu am preparat tarta cu piersici, dintr-un aluat sfărâmicios, o compoziție cu făină de migdale, smântână și ouă. Mi-a luat cam o oră s-o pregătesc. Am făcut și o tartă cu ceapă, dar rețeta ei este mai complicată. Se face întâi compoziția de ceapă, apoi ceapa caramelizată, apoi aluatul de pâine care trebuie să dospească… Într-una dintre tarte am ascuns și la fève, care va desemna, în finalul întâlnirii, pe regele sau regina întâlnirii”, ne-a mărturisit Maria Geta Vinay, unul dintre voluntarii fondatori ai ARFA.
Galette des rois, „Plăcinta regilor” – o tradiţie foarte populară în Franţa şi în ţările francofone – a reunit în Corso Café oaspeți și studente din Franța, aflate în practică la Bistrița, dar și profesori, oameni de litere, artiști și iubitori ai culturii franceze.
Tradiția presupunea ca unul dintre delicii să conțină un bob de fasole (numit la fève). Persoana care o găsea devenea regele sau regina zilei, purta o coroană şi avea dreptul să-şi aleagă şi un partener – un rege sau o regină, după caz. În zilele noastre, bobul de fasole a fost înlocuit cu o figurină, simbolizându-l pe copilul Iisus căutat de regii magi.
Plăcinta regilor magi îşi are originea în antichitatea romană unde, cu ocazia Saturnaliilor, romanii desemnau un sclav drept rege pentru o zi. Odinioară, conform tradiţiei, plăcinta trebuia împărţită în tot atâtea părţi câți invitaţi luau parte la sărbătoare, plus o parte numită partea lui Dumnezeu – partea Fecioarei Maria sau partea săracului, care se oferea primului sărac intrat în casă.
În zilele noastre, Plăcinta Regelui este organizată pe tot parcursul lunii ianuarie.
Cei de la ARFA au împrăștiat în sală și bilețele pe care invitații să scrie ce așteptări au de la asociație în 2019, iar pentru cei mai viteji dintre invitați – dispuși să gătească la rândul lor din deliciile franțuzești – au circulat pe mese și rețete:
„Am renunțat la tombolă, în acest an, pentru că ne-am dorit să ne concentrăm efectiv asupra poveștilor între prieteni și ne-am dorit o întâlnire mai relaxată… Sunt și rețete noi între preparate. Eu, de pildă, am gătit pentru prima oară o tartă cu ciocolată, zmeură și afine…”, ne-a mărturisit Monica Buboly, unul dintre membri fondatori ai ARFA.
În cafenea a fost prezent și creatorul popular Sorin Tisa, un mai vechi prieten al asociației ARFA, cea care l-a invitat să expună la Târgul de Crăciun din Besançon, în decembrie, dar și profesoara de muzică Carolina Karoli, dirijorul corului „Adoratio”. „Cu profesoara Carolina Karoli ne-am întâlnit prima oară la aniversarea din august, când a început și colaborarea cu Dominique, apoi i-am invitat și la Besançon unde au făcut senzație cu câteva spectacole. Pe noi ne-a apropiat practic înfrățirea dintre orașe, noi acolo ne-am cunoscut mai bine și cumva ne-am împrietenit…”, a mai povestit Monica Buboly.
