În fiecare an, în prima vineri după Paști, Biserica Ortodoxă prăznuiește Izvorul Tămăduirii – sărbătoarea care ne aminteşte una dintre minunile Maicii Domnului, care a redat vederea unui orb, vindecându-i rănile ochilor şi ajutându-l să vadă frumuseţea din lume…
În prima vineri după Paști, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Izvorul Tămăduirii – praznic închinat Maicii Domnului şi rolului său în mântuirea oamenilor.
Mii de credincioşi sunt aşteptaţi azi la Mănăstirea din Salva, cea care poartă chiar hramul Izvorul Tămăduirii – dar şi în toate celelalte biserici ortodoxe ale judeţului şi ale ţării: creștinii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică – investită şi ea, precum apa sfinţită de Bobotează (Agheasma Mare) cu puteri miraculoase şi vindecătoare.
Tradiţia afirmă că cine lucrează într-o asemenea zi de sărbătoare ar fi lovit de o boală din care nu își mai revine până la moarte. Femeile nu îndrăzneau să se apuce de ţesut, convinse că pânza țesută în această zi era spurcată: nu se îmbrăcau nici măcar cei morți cu ea fiindcă nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.
Astăzi nu se spală și nici nu se calcă rufe, nu se coase şi nu se mătură, iar cine respectă acest obicei va avea un loc asigurat în Rai.
Totul a început pe când Leon cel Mare, cu puțin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, unde a întâlnit un bătrân orb care i-a cerut să-i dea puțină apă. Leon a căutat în apropiere un izvor, dar n-a găsit.
La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i: „Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Pătrunde, Leon, mai adânc în această pădure şi luând cu mâinile apă tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”. Leon a făcut întocmai, a găsit imediat un izvor din care i-a dat orbului să bea, i-a spălat faţa cu această apă, iar orbul a început să vadă.
După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. Mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apă din acest izvor, iar ca semn de mulțumire a construit o biserică și mai mare, care a fost distrusă de turci în 1453. De-a lungul timpului, însă, apa acestui izvor a vindecat multe boli și a tămăduit diferite răni și suferințe.
Foto @ Arhivă – Mănăstirea din Salva cu hramul Izvorul Tămăduirii
