Adormirea Maicii Domnului: „Paştele verii”… Uşile se ţin deschise, pentru ca Sfânta Maria să ne binecuvânteze casele

Cea mai mare sărbătoare religioasă a verii, Adormirea Maicii Domnului –  considerată de mai mulţi teologi drept „Paştele verii” – ne aminteşte în fiecare zi de 15 august moartea și înălțarea Fecioarei Maria cu trupul la cer. Conform canoanelor bisericeşti, azi nu se spune „La mulţi ani”. Românii care poartă acest nume trebuie să-şi serbeze onomastica pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului. Superstiţii şi credinţe din străbuni:

Sfânta Marie Mare, considerată de mai mulţi teologi drept „Paştele verii”, este cea mai importantă sărbătoare dintre cele închinate Născătoarei de Dumnezeu.

Potrivit tradiției, adormirea Maicii Domnului a fost vestită de Arhanghelul Gavriil. Sfântul Maxim Mărturisitorul, cel care a redactat „Viața Maicii Domnului”, spune că Arhanghelul Gavriil întinzându-i ramura de finic, i-a spus „Fiul și Domnul tău te cheamă: E ceasul venirii la Mine a Maicii Mele! Astăzi, așa cum ai umplut de bucurie pe locuitorii pământului, așa vei bucura și pe oștirile cerești prin urcarea ta cea binecuvântată, cu care ai făcut să strălucească încă și mai mult sufletele sfinților”.

După această veste, Fecioara Maria i-a întărit pe cei apropiați prin cuvintele „Nu faceți din mutarea mea pricină de doliu, ci umpleți-vă de bucurie și mai mare. Vreau să merg la Fiul meu, Cel ce dăruiește tuturor ființă și viață. Și când mă voi duce la El, nu voi înceta să mă rog și să mijlocesc pentru voi, pentru toți creștinii și pentru lumea întreagă. Pentru ca Cel ce o judecă în milostivirea Sa, să se milostivească de toți credincioșii și să-i întărească și să-i ducă pe calea vieții. Iar pe cei necredincioși să-i întoarcă și să-i facă pe toți o singură turmă a Bunului Păstor care și-a dat sufletul pentru oile Sale și le cunoaște și ai Săi îl cunosc…!”

Apoi a mulțumit Domnului pentru toate, iar Mântuitorul a venit la ea împreună cu cetele îngerești și i-a zis: „Fericită fii și să se bucure inima ta. Pentru harul care ți-a fost dat, tot sufletul care va chema numele tău cu sfințenie nu va fi lepădat, ci va afla mângâiere și milostivire în această viață și în veacul viitor…”

Foarte mulţi credincioşi din Bistriţa-Năsăud aleg să-şi petreacă această sărbătoare în pelerinaj la Mănăstirea Nicula. Şi Mănăstirea Dobric (supranumită Nicula Ţibleşului) îşi prăznuieşte astăzi hramul, fiind deschisă, ca în fiecare an, miilor de credincioşi care îi trec pragul.

Superstiţii şi credinţe din străbuni…

În dimineața zilei de 15 august, tradiția spune că femeile trebuie să meargă la biserică cu fructe (struguri, prune) și bucate alese. Acestea sunt sfințite și apoi împărţite în cinstea celor trecuți în neființă.

Se spune că această sărbătoare se ține mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naștere ușoară și pentru vindecări.

Dacă înfloresc trandafirii până în ziua de Sfânta Maria, toamna va fi lungă. O veche tradiție populară mai spune că de Sfânta Maria Mare se încheie dusul oilor la munte.

Bărbații își schimbă pălăria cu o căciulă pentru că, după Sfânta Maria Mare vremea începe să se strice, prevestind capriciile toamnei.

Se deschide un nou sezon de nunţi în biserică, până în noiembrie, când începe postul Crăciunului. În perioada rămasă până în 8 septembrie, când e sărbătorită Sfânta Maria Mică, nașterea Maicii Domnului, se lucrează intens la semănăturile de toamnă, pentru ca rodul să fie bogat.

Tot în această zi se angajează paznicii la vii, iar florile culese azi se pun la icoane, pentru că au puteri tămăduitoare, alină durerile şi protejează de fulgere.

Se mai crede că uşa trebuie ţinută deschisă, pentru ca Maica Domnului să poată intra în casă ca să aducă binecuvântare.

Foto: radiorenasterea.ro