Ideea construirii unui aeroport la Bistrița a inflamat zilele trecute rețelele de socializare. Iar bistrițenii nu au întârziat să propună posibile spații în care acesta ar putea fi construit. Puțini dintre noi își amintesc că prin 2013 Liviu Dragnea îl sfătuia pe Radu Moldovan să pună județul pe harta României construind un aeroport. Încă și mai puțini știu că acum 80 de ani, la o aruncătură de băț de Bistrița, de pe aerodromul de la Budacu de Jos zbura însuși „Diavolul Negru”, pilotul neamț care a dus la bun sfârșit peste 1.400 misiuni de luptă. Hitler visa aici cel mai important nod aerian…
Nu ne mai amintim, dar în aprilie 2013, spiritele în Bistrița se înflăcărau din nou – cucerite de ideea unui aeroport în Bistrița.
Liviu Dragnea vrea aeroport la Bistriţa, iar de la Radu Moldovan – să pună județul pe hartă
Tot atunci – prin oraș circula o petiție în care se strângeau semnături, în ciuda faptului că unii dintre bistrițeni considerau că nu ar fi suficienți pasageri ăentru curse regulate.
Primăria spune DA aeroportului, dar aşteaptă investitori
Până se limpezesc lucrurile, n-ar strica să răsfoim câteva file de istorie, pentru a afla că până și Hitler visa să construiască aici cel mai important nod aerian din Europa de Est – după cum mărturisea comandantul maghiar Endre Pokorny.
Daniel Georgiu – pasionatul detectorist și membru în Asociația Prospectorii Istoriei BN – a postat zilele trecute câteva fotografii realizate în zbor pe deasupra vechiului aerodrom Budacu. Bistrițeanul consideră că ar fi cel mai potrivit loc pentru un aeroport.
Tot Daniel Gerogiu este și cel care a documentat și reconstituit întreaga poveste a aerodromului Sass Budak. Povestea poate fi accesată – AICI.
Dacă se decide amplasarea aeroportului din Bistrița pe locul fostului aerodrom Buduș (lângă Budacu de Jos) ar exista multe atu-uri, crede Daniel Georgiu.
„De aceste atu-uri s-au folosit din plin și aviatorii de demult. Deci impedimente de natură tehnică sau care să țină de sol nu există.
Ar fi o treabă bună. De la un aeroport începe și dezvoltarea zonei și a județului. Și viitoarea autostradă va trece tot prin zonă. Cu siguranță ar fi o investiție benefică, pe termen îndelungat”, a subliniat Daniel Georgiu pentru ziarul local Bistrițeanul.ro.
Referindu-se la propunerea de a construi aeroportul pe șesul de la Podirei, cum s-a vehiculat pe net, Daniel Georgiu consideră că zona este cam înghesusită. Acolo există dealuri și obstacole naturale care ar împiedica buna funcționare.
„Când a fost amenajat aerodromul Buduș, s-au luat în considerare inclusiv direcția și viteza vântului sau blocajele naturale. Un deal aflat în apropiere ar fi fost un impediment.
Iar șesul Budacului este unul dintre cele mai întinse din județ fără niciun obstacol natural. De aceea a fost agreat de aviația regală din anii 1939 – 1940.
Aerodromul de la Livezile era în construcție, dar s-a renunțat la el, tocmai din cauză că se afla în apropierea unei ape și existau blocaje naturale în preajmă.
Pe fostul aerodrom din Budac se putea zbura și ateriza din mai multe direcții, la o înălțime de 400 de metri deasupra nivelului mării.
Lucrările de amenajare au fost întrerupte atunci când Transilvania a trecut sub dominația maghiară.
Locația fostului aerodrom din Budac (Buduș) a fost una strategică. Maghiarii și-au dat seama de potențialul zonei și l-au exploatat din plin.
Era foarte aproape de Moldova și Cluj. Iar de la Debrecen – orice avion care avea probleme tehnice putea ateriza în regim de urgență pe aerodromul Budac.
Referindu-se la importanța strategică a aerodromului Budacu, comandantul maghiar Endre Pokorny pomenește la un moment dat că Hitler și-ar fi dorit să construiască aici cel mai important nod aerian din estul Europei, către Rusia. Pe aici s-ar fi transportat mărfurile, muniția și armele”, ne-a dezvăluit Daniel Georgiu.
În 1944 aerodromul Budacu / Buduș apare deja în documentele germane ca posibil aerodrom de retragere. Aviația Luftwaffe lua în calcul o eventuală retragere strategică aici, în cazul unei cedări a frontului.
Pe atunci exista o pistă amenajată de vreo 2 kilometri orientată spre Buduș, dar și o altă pistă dinspre nord spre sud, în cazul schimbării direcției vântului. A fost folosit intens toată luna august 1944. O parte a pistei era pietruită, cu pietre foarte bine tasate. Urmele acesteia se văd și acum. Aerodromul dispunea de hangare, depozite de muniție și combustibil, fiind conectat prin drumuri tactice de orașul Bistrița.
Există o fotografie aeriană realizată de piloții americani în 16 septembrie 1944, deasupra aerodromului înțesat de avioane germane. Zona avioanelor dispersate în jurul pădurii, este marcată prin cercuri albe. Erau, de asemenea, vizibile și șanțurile de asanare:
În vara anului 1944, aerodromul Budacu (Buduș) a fost ținta unor bombardamente aliate intense. Aviația americană (USAAF) a executat raiduri pentru a neutraliza capacitatea de ripostă a Axei în Transilvania.
După retragerea trupelor germane, aerodromul a fost ocupat pentru scurt timp de trupele sovietice și române.
Unul dintre așii aviației Luftwaffe prezenți pe aerodoromul Budak a fost și Erich Alfred Hartmann supranumit „Diavolul Negru”. A participat la peste 1.400 misiuni de luptă și 825 de lupte aeriene, comandând Unitățile JG 52 și JG 53. A fost decorat, de-a lungul vieții, cu o serie de medalii și distincții.
O altă fotografie document îl înfățișează pe ofițerul neamț Ernst Stengl. În 13 ianuarie 1944, acesta a fost repartizat ca ofițer de legătură pentru piloții români.
A venit la punctul de comandă al corpului de aviație românesc, aflat sub comanda generalului Deßloch. S-a alăturat Grupului 9 Vânătoare, alături de Locotenentul Neuböck, căpitanul Alexandru Șerbănescu și căpitanul (Prințul) Constantin M. Cantacuzino.
Fotografia îl înfățișează pe aerodromul Budak (Buduș).
„Toată această documentare a fost posibilă grație excelentei colaborări cu istoricii de aviație din Germania și România. De mare ajutor mi-au fost și prietenii mei dragi Horia Stoica, Cristian Greiner și Denes Bernad”, a explicat Daniel Georgiu pentru Bistrițeanul.ro.
Întreaga poveste a aerodromului Budak / Buduș poate fi lecturată AICI.
