Peste 110 elevi de la Colegiul Andrei Mureșanu, Liviu Rebreanu și George Coșbuc din Năsăud, au parcurs, zilele trecute, atelierele de educație media organizate la Bistrița și Năsăud de Centrul pentru Jurnalism Independent. Am stat de vorbă cu Iris Puiu-Nistor și Alin Saicu, doi dintre elevii participanți, pentru a afla cum își conving ei prietenii să evite dezinformarea…
Atelierele și discuțiile concrete susținute de Cristina Lupu, Veronica Lungu și Bianca Oanea de la Centrul pentru Jurnalism Independent au avut drept subiect navigarea responsabilă și critică în spațiul online, dar și conținutul generat de inteligența artificială.
Mai multe detalii despre acest subiect puteți reciti mai jos:
Doi dintre elevii participanți de la Colegiul Liviu Rebreanu ne-au povestit ce noutăți au aflat după participarea la ateliere și cu ce s-au ales.
Iris Nistor-Puiu este în clasa a XI-a D, profil Științele Naturii, a recunoscut pentru Bistrițeanul.ro că atelierele de educație media au fost foarte interesante.
„Este un subiect de mare actualitate. Toți oamenii ar trebui să fie informați și să treacă prin asemenea cursuri, pentru că avem atâta social media în jur încât – dacă nu cunoști detalii precum cele despre care am aflat noi la curs – devii pur și simplu vulnerabil. Și astfel te poți pune în pericol pe tine, dar și pe cei din jur…
Am discutat și despre Tik Tok, dar și despre multitudinea de moduri prin care social media te poate manipula. Am făcut un deep dive pe tema asta care mi-a plăcut mult. A fost o noutate pentru mine să aflu că atâtea informații despre noi sunt preluate de diferite site-uri pentru a ne livra reclame pe gustul nostru”, a povestit Iris Nistor.
Alin Saicu, elevi în clasa a XI-a și președinte al Consiliului Școlar al Elevilor CNLR, a fost și el prezent la atelierele de educație media.
„Mi-am dorit foarte mult să particip la un atelier de educație media. Pentru că eu și colegii mei din Consiliul Elevilor informăm, la rândul nostru, o comunitate foarte mare, compusă din 1700 de elevi… În această comunitate mai intervin și părinții și profesorii. Deci este foarte important să transmitem informația într-un mod cât se poate de favorabil pentru toată lumea. Evităm, astfel dezinformarea despre care am învățat foarte mult în aceste două zile de atelier.
Un lucru nou pe care l-am învățat și pe care o să-l reținem de acum cu toții este felul în care funcționează persuasiunea, în funcție de tendințele pe care le avem… Am învățat că suntem predispuși să acceptăm lucrurile cu care noi suntem de acord. Iar atunci când le descoperim pe social media, ni se pare că sunt o validare a ceea ce suntem, și renunțăm să le mai verificăm… Am învățat multe și despre efectul de turmă și efectul de autoritate care intervine atunci când ni se prezintă o informație”, a subliniat Alin Saicu.
Acesta ne-a povestit că au învățat, de pildă, cum să se asigure că o informație este validă din toate punctele de vedere. Sau cum să le recomande prietenilor și părinților să se informeze cât se poate de bine. „Pentru că această dezinformare despre care am vorbit atât de mult are rolul de a polariza societatea. Ceea ce nu ne dorim, evident”, a admis Alin Saicu.
Iris Nistor-Puiu consideră că toți trebuie să știm să ne informăm din mai multe surse.
„Trebuie să căutăm informațiile corecte, nu să ne mulțumim cu prima variantă de informație pe care o primim…”
Alin Saicu a precizat că informațiile pe care le-au aflat la atelierele de educație media vor ajunge și la ceilalți colegi. „Pentru a evita dezinformarea, o condiție minimă este să verificăm cu atenție sursele care ne informeză.
Este foarte important să consultăm site-urile oficiale și persoanele care au o anumită autoritate. De pildă, am auzit un zvon, am văzut conversații sau comentarii cum că mâine nu se fac ore pentru că a intervenit o inundație la școală.
Primul lucru pe care ar trebui să-l facem ar fi să consultăm site-ul oficial al școlii sau pagina de facebook oficială. O asemenea informație ar trebui să apară aici.
Le recomand și eu prietenilor mei ca, atunci când citesc un articol, să studieze puțin titlul și primele rânduri care trebuie să reflecte titlul. Dacă această regulă nu e îndeplină, e cazul să caute o altă sursă de informare.
De asemenea, trebuie observat dacă în articolul pe care îl citesc se abordează diferite emoții menite să-i convingă să creadă într-un anumit lucru nu neapărat valid. Sunt genul de emoții care provoacă milă sau compasiune. Atunci e cazul să verifice subiectul respectiv și pe alte două, trei site-uri sau canale de informație.
Este important ca informațiile să fie prezentate neutru, într-un limbaj obiectiv și să nu favorizeze niciuna dintre părțile implicate în poveste.
Am învățat cum să identificăm dacă o sursă este sau nu credibilă și validă. Când accesăm un site sau o publicație, trebuie să aflăm care este specificul lor.
Știm, de exemplu, că Times News Roman este un site de satiră și umor. Nu oferă informații, ci le interpretează într-un mod ironic.
Mai nou, numărul de canale media a crescut foarte mult. Chiar și un poster, chiar și o melodie, chiar și câteva cuvinte scrise pe un perete, în oraș, devin canale media care încearcă să transmită o anumită informație.
Este foarte important ca noi să le analizăm cu atenție, pe măsură că avem acces la ele. Nu este vorba neapărat care dintre sursele de informații sunt greșite sau incorecte. Este vorba mai mult despre cum digerăm noi informația pe care o citim și o primim”, a mai spus Alin Saicu.
