Câteva savuroase fotografii publicate pe Nosen Bistrița ne reamintesc de minunile tehnice care umpleau de farmec orașul nostru. Ne referim, desigur, la stațiile de transformare electrică, de tip „turn”. Localnicii îl numeau pe atunci „turn transformator”…
Tânărul Vlad Pop – pasionat de istorie și autor al unui volum dedicat județului – scoate la lumină câteva inedite fotografii care ne înfățișează Bistrița anului 1940, „într-o perioadă tensionată, după semnarea Dictatului de la Viena (30 august)”.
Una dintre ele este și cea care surprinde îndepărtarea plăcuțelor cu numele vechi al străzilor în limba română.
„În fundal, Biserica Evanghelică… Plăcuța cu fostul nume Strada Carol al II-lea este îndepărtată de pe colțul fațadei Hotelului Central de atunci. Astăzi – clădirea care adăpostește Primăria Bistrița”, explică Vlad Pop.
O altă fotografie ne dezvăluie Piața Unirii și fațada bisericii de la „Coroana”.
„Un detaliu interesant este soclul gol din mijlocul parcului… Soclu pe care se afla statuia lui Andrei Mureșanu (inaugurată în 1938), și salvată de colonelul Armatei Române Dudu Călărași. Pe proprie răspundere și ajutat de cinci soldați, acesta a evacuat statuia și a transportat-o, cu trenul, până la Sibiu, în curtea comandamentului de acolo. Statuia a fost expusă în fața fostului Liceu „Domnița Ileana” din Sibiu – unde, după Dictatul de la Viena, își avea sediul Universitatea Regele Ferdinand I – azi Babeș-Bolyai – evacuată de la Cluj.
Statuia poetului Andrei Mureșanu a fost readusă la Bistrița în 1946, fiind amplasată în fața Bisericii Evanghelice, unde se află și astăzi”, mai explică Vlad Pop.
În Piața Centrală, locul unde se află din 1946 statuia poetului Andrei Mureșanu – pe vremuri exista un transformator electric.
Stațiile de transformare electrică, de tip „turn” – turn transformator cum îi spuneau probabil localnicii pe atunci – adăpostea transformatorul electric.
Aceste structuri erau adesea întâlnite în orașele cu specific arhitectural vechi, inclusiv cele săsești din România. Scopul lor era acela de a coborî tensiunea medie (de ordinul 20kV) la tensiunea joasă (400/230V) necesară pentru a alimenta casele și consumatorii locali.
Un turn transformator similar exista și în fața clădirii Gewerbeverein – actualul Palat al Culturii.
De altfel, în acest domeniu Bistriţa era pe locul doi, imediat după Sibiu, graţie numărului mare de asemenea căsuţe-turn. Ele se puteau întâlni cam peste tot prin oraş, în anii 1900 – potrivit cercetătorului Volker Wollmann. Acesta le-a și inclus, de altfel, în monumentala sa lucrare dedicată patrimoniului industrial și pre-industrial din România.
Fotografii preluate de Nösen Bistriţa via Balazs Korompai – Muzeul Déri, Debrețin.
