Legea privind Statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare a trecut ieri de Guvern, a anunțat ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan. „Am echivalat astfel funcțiile didactice universitare cu funcțiile și gradele profesionale ale cercetătorilor.
Pasul următor va fi aducerea salariilor cercetătorilor la nivelul salariilor cadrelor didactice universitare, prin noua lege cadru a salarizării.
Îmbunătățirea cadrului legal este esențială pentru mințile geniale din laboratoarele de cercetare a României. Pentru că inovațiile generate de ei pot transforma România într-un competitor de forță pe piețele europene.
Îi mulțumesc premierului Marcel Ciolacu pentru susținerea acordată oamenilor de știință”, a transmis ministrul Bogdan Ivan.
România are nevoie de o reformă profundă in domeniul Învățământului Superior, si a Cercetării stiintifice. Statutul personalului din cercetare, dezvoltare și inovare prin care au fost echivalate funcțiile și gradele profesionale ale cercetătorilor cu gradele didactice universitare nu rezolvă problema performantei din cele două domenii. Este nevoie de integrarea Cercetării Stiintifice cu Invățământul Superior.
In toată lumea civilizată adevărata cercetare stiintifică se face în universităti. Noi am păstrat în țară modelul sovietic din perioada comunistă în care cercetarea era concentrată în institute rupte de universități. După 1989 au existat anumite tentative timide de remediere a situatiei . Astfel, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost înfiintată Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) , cu atributii în realizarea de studii ce fundamentează procesul de repartizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat al României pentru universități. Dar, ca la noi la nimeni. Pentru ca ruptura între învătământul superior si cercetarea stiintifică să fie totală, în decembrie, 2020 Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost scindat în Ministerul Educației și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Ruptura dintre învăţământul superior si cercetare este una din consecintele pentru care România nu mai are nici o universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023.
Un exemplu de bune practici este Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) , o institutie de învăţământ superior bazată pe cercetare (Research University). Nu întâmplător UTCN organizează începând din anul 2002, fără întrerupere , Salonul Internațional al Cercetării Știinţifice, Inovării și Inventicii PRO INVENT, care ajunge în acest an la cea de-a XXII-a editie. In spaţiul expozitional dedicat salonului PRO INVENT sunt reunite invenții din cele mai diferite domenii provenind de la universități, institute, centre și stațiuni de cercetare, firme, asociații ale inventatorilor, sau persoane fizice din țară şi străinătate.
Recent a avut loc lansarea Fundaţiei UNITECH, definită drept centru de inovare şi antreprenoriat, care va consolida colaborarea dintre mediul universitar şi sectorul de afaceri, cercetători, studenţi şi profesionişti din diverse domenii, vine în completarea profilului de învăţământ si cercetare a UTCN, contribuind la integrarea mai profundă cu mediul de afaceri, în cadrul triadei „învăţământ- cercetare- extensie” (Teaching- Research – Extension).
Platitudini, limbă de lemn, promisiuni, intenții și vorbăria-i multă specifică.