Reputatul istoric italiano-maghiar Stefano Bottoni va conferenția marți, 12 mai, de la ora 18.30 la Palatul Culturii din Bistrița. Moderator al convorbirii este Dan Ilieș – consultant la Centrul Cultural „George Coșbuc” Bistrița și inițiatorul acestei convorbiri.
Stefano Bottoni este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est. A predat istorie la Universitatea din Bologna, unde și-a susținut doctoratul cu o teză despre regiunea autonomă maghiară din România. Aceasta s-a transformat într-o carte publicată în limba engleză („Stalin’s Legacy in Romania. The Hungarian Automomous Region, 1952-1960”, Lexington Books 2018; traducere românească: „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea autonomă maghiară 1952-1960”, editura Humanitas, 2021).
Între anii 2009-2019, a activat ca cercetător al Academiei Ungare de Științe.
Din 2019 este conferențiar universitar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est.
Stefano Bottoni este autorul unei importante biografii a lui Viktor Orbán, care a fost publicată în românește sub titlul „«Geniul» Panoniei. Proiectul Orbán și amenințarea iliberală” (Humanitas, 2024).
Este și autorul unei foarte interesante analize a spațiului postbelic al Europei de Est, apărută în limba engleză sub titlul „Long Awaited West. Eastern Europe since 1944”, Indiana University Press, 2017, tradusă în română sub titlul „Lungul drum spre Occident. O istorie postbelică a Europei de Est” (editura Mega, 2021).
Tot Europei de Est îi este consacrată cartea „Un altro Novecento. L’Europa orientale dal 1919 a oggi (Un alt secol XX. Europa de Est de la 1919 până astăzi)”, Carocci, 2021 (în italiană).
Convorbirea va porni de la ultima carte a lui Stefano Bottoni – „L’Ungheria dagli Absburgo a Viktor Orbán. Il passato comme prigione” („Ungaria de la Habsburgi la Viktor Orbán.Trecutul ca temniță”) – volum publicat la Ed. Morcelliana, 2024 (în italiană).
Dan-Alexandru Ilieș „Desigur, ne vom focaliza atenția pe prezent, insistând asupra personajului Viktor Orbán, pe care Stefano Bottoni – deși unul dintre criticii săi cei mai acerbi – îl consideră un politician extrem de abil și talentat.
În cartea consacrată lui Orbán, Stefano Bottoni scrie: „Chiar dacă e greu de admis, Viktor Orbán este cel mai talentat și original politician care a apărut pe scena Europei în ultimele decenii.”
Cum se face atunci că acest politician de talent, opozant ferm al comunismului și adept al liberalismului clasic, s-a transformat într-un naționalist autoritar, care a creat un regim iliberal, în opoziție profundă cu sistemul politic al democrațiilor occidentale?
Cum se face că, deși premierul unei țări mici din Europa Centrală, acesta a devenit unul dintre fondatorii noilor ideologii anti-democratice, căpătând astfel o importanță globală?
În sfârșit, cum se face că acesta a reușit să creeze pentru mult timp un consens politic în societatea maghiară, asta până la zdrobitoarea și recenta înfrângere în fața contracandidatului mai tânăr, fost membru al partidului său?
Ce este și cum a evoluat partidul FIDESZ condus de el? Prin ce se caracterizează regimul Orbán, adică Sistemul de Cooperare Națională (NER)? Ce fel de „idee maghiară” a promovat el?
Stefano Bottoni consideră că răspunsurile la aceste întrebări trebuie căutate în trecutul națiunii maghiare. În cartea pe care o vom discuta, vom restrânge ancheta noastră la o trecere în revistă a istoriei ultimului secol din istoria Ungariei.
Universitarul italian ne va explica cât de influențat este prezentul Ungariei de experiențele și traumele trecutului ei.
Consider că importanța întâlnirii de marți este dublă. În primul rând, aș vrea să cred că publicul român va înțelege câteva repere esențiale din istoria unei țări vecine cu care ne-am aflat mult timp într-un raport ambiguu, deseori de adversitate.
Cred, de asemenea, că pentru publicul maghiar va reprezenta ocazia unei schimbări în înțelegerea propriei istorii. Nu pot decât să sper că o cunoaștere reciprocă a trecutului, și mai ales a erorilor acestuia, va duce, într-un viitor deocamdată incert, la o reconciliere istorică a celor două națiuni.
În al doilea rând, sper ca această întâlnire să reprezinte, pentru fiecare dintre noi, cei care trăim în România, o ocazie pentru a ne privi în oglindă și a ne întreba, onest: Dar noi, oare în ce fel de temnițe ale trecutului trăim?” (Dan-Alexandru Ilieș).
