Un incendiu a mistuit casa unei familii din Lușca, vineri seară. Preotul Crin Triandafil Theodorescu ne roagă să dăm o mână de ajutor părinților și celor doi copii. „Flăcările alea ridicându-se până-n cer și casa voastră mistuindu-se, când vuiau sirenele pompierilor și lușcanii care se agitau să-și facă un rost de folos în haosul acela… M-a cutremurat un gând. Să nu-L urâți pe Dumnezeu…”
În stilul său inconfundabil, preotul Crin Triandafil Theodorescu povestește despre incendiul care a mistuit o casă în cartierul năsăudean Lușca. S-a întâmplat vineri seară, iar comunitatea din zonă a sărit rapid în ajutorul familiei.
„…o vedeam pe Floricuța lui Radu scufundată în pârâu, ținând cu piciorul sorbul pompei, (…) auzeam răcnetele din toate părțile, ca la un război pe viață și pe moarte. Vedeam a treia mașină de pompieri deschizând un front prin spatele casei…
Și atunci mi-a venit să urlu…
Știam că nu aveți placă de beton și că se poate prăbuși acoperișul prinzându-vă acolo într-un cavou de jar…
Dar ciudat, singura mea grijă reală, în tot vârtejul evenimentelor, era să nu aveți timp să-L urâți pe Domnul.
Cum fac uneori oamenii când pierd ceva scump.
Când le moare cineva. Când le arde casa. Când se lovesc cu pieptul de o boală mare și adâncă…
Când eșuează o iubire în care-și puseseră toate speranțele, toate credințele, ca într-o ultimă barcă de salvare…
Asta mi-era singura spaimă adevărată. Vă văzusem copilașii duși la adăpost, pe polițistul Sandu Ciprian năvălind în curtea bătrânei de alături și scoțând-o din pat mai cu forța. Cu coada ochiului am văzut-o pe Rodovica Ceferistului dezlegând cu mâinile goale câinele ăla care urla disperat în lanț, zdrelindu-și degetele…
Erau atâtea de făcut și inima mea era în atâtea părți deodată. Și totuși, singura mea grijă reală era să nu-L urâți pe Domnul.
Să nu vă temeți. O să vă ajutăm, și Domnul milei va turna untdelemn și vin peste rana voastră.
Că tot răul de-acum se va răsfrânge în bine adăugat, fără măsură, cu generozitate de boier la ceas aniversar.
Că cenușa îngrașă pământul și durerile îi unesc pe oameni ca într-un inel de oțel.
Veți face o altă casă, mai frumoasă.
Dumnezeu o să vă cumpere altă mobilă, nu știu cum, El știe…
Un singur lucru vă cer, în numele Înviatului: să nu cădeți din credință. Și să știți că dacă din casa aceea ați scos întreagă iubirea dintre voi, ați salvat deja totul. Că nu cu betoniere se ridică o casă, ci cu dragostea celor care o locuiesc. …Acolo unde e inima ta, acolo e și comoara ta, întreagă, neîmpărțită, neruginită și ignifugă”, a povestit părintele Crin Triandafil Theodorescu.
Cei care doresc să dea o mână de ajutor familiei din Lușca, pot să doneze în contul parohiei în care slujește preotul Crin Triandafil Theodorescu. „Dacă doriți să puneți o cărămidă acolo unde contează, adică la rădăcina durerii aproapelui nostru, vă sărut mâna. Vă rog să menționați „donație Adi și Mariana”.
PAROHIA ORTODOXA ROMÂNĂ NĂSĂUD III
RO10 RNCB 0040 1624 5624 0001.
Foto @ Crin Triandafil Theodorescu
