Deși pare greu de crezut, acestea nu sunt primele măsuri de stopare a epidemiilor luate la noi în țară și nici măcar în Bistrița-Năsăud. În 1700, la granițele năsăudene erau puncte de carantină dotate cu locuri de dezinfecție. Cine trecea granițele fără a respecta regulile era împușcat pe loc!
Pe vremea când Transilvania era controlată de Imperiul Austriac, sistemul sanitar era destul de bine pus la punct, mai ales în zonele de graniță. Regimentul II de graniță românesc, constituit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a reușit să îmbunătățească considerabil viața locuitorilor celor 44 de localități de pe Valea Someșului și Șieului.
Regimentul a adus o îmbunătățire a vieții și cu ajutorul sistemului sanitar bine pus la punct. De exemplu, în 1762 se înființa un serviciu medico-sanitar care trebuia să supravegheze teritoriul din punct de vedere epidemiologic. Acesta funcționa după reguli care organizau întregul sistem de sănătate din Imperiul Austriac.
Pentru a evita extinderea epidemiilor, Imperiul Austriac impunea în 1752 chiar o serie de măsuri de „poliție” sanitară. Printre ele se numără și carantinele de graniță. Trecerea graniței de către persoane, animale sau mărfuri se făcea doar prin aceste puncte de frontiere, dotate chiar cu locuri de dezinfecție. Acestea erau păzite de 250 de soldați pe la mijlocul anilor 1700.
Dezinfecția era plătită de cei care voiau să treacă granița și era numită „taxă de purificare”. La începutul anilor 1800 se introduc și pedepse destul de aspre pentru încălcarea legilor carantinelor de graniță.
Traversarea pe ascuns a cordonului de graniță, împiedicarea carantinei sau evitarea personalului carantinei se pedepsa cu închisoare sau chiar cu moartea prin împușcare.
„Cine nu o va respecta, fără nicio milă pe loc se va împușca”, se arată într-unul dintre decretele Imperiului.
În 1800, Comisia Medicală inițiază o amplă campanie de vaccinare antivariolică. Campania s-a întins pe nu mai puțin de 13 ani și a fost popularizată, culmea, de preoți.
Aceștia îi învățau pe credincioșii din comunitățile lor cum să se comporte cu cei bolnavi, să evite sărutul și îmbrățișarea celor infectați. Atunci s-a luat decizia ca cimitirele să fie mutate în afara localităților.
Foto: cluj.travel
