Iv cel Naiv – personajul care a apărut în spaţiul public în 2009, publicând poezii, și care dorește să rămână anonim (cât se mai poate, în lumea fără secrete a zilelor noastre) a publicat al doilea roman – „Eu te-am făcut, eu te omor”. O poveste naivă despre un război în care probabil luptăm deja, fără să vrem sau, poate, cu bună știință – ne informează cei de la Humanitas.

Iv cel naiv este „inginer la bază, visător profesionist, donator universal de poezie şi salvator în viaţa de zi cu zi. Sunt tatăl a două fete de la care învăţ tot felul de chestii. Sunt din Focşani şi am vrut să plec de acolo într-un oraş mai mare, unde să am mai multe posibilităţi”, a povestit poetul într-un interviu pentru Andreea Esca, la Europa FM.

Eu te-am făcut, eu te omor spune povestea locuitorilor unui orășel în care focul mocnit al conflictului dintre tineri și bătrâni prinde o asemenea putere, încât ajunge să ardă cu flacără, transformându-se într-un adevărat război.

Ai în față un roman de război naiv scris pe mai multe voci. Pentru că doar ascultând-o cu atenție pe fiecare, vei putea distinge și înțelege cât mai mult din cele 360 de grade ale adevărului.

Citindu-l, cea mai mare provocare va fi să nu te așezi în nici una dintre tabere, indiferent dacă te consideri tânăr sau bătrân. Dacă poți…

Conflictul dintre generații există și a existat dintotdeauna. A sfâșiat cu indiferență ceea ce doar iubirea poate coase la loc. Și doar naivitatea poate cotrobăi prin tragicele sertare ale unui măcel până găsește ceva amuzant.

Doar imaginația curioasă a unui naiv îți poate scoate războiul din suflet și din minte. Îl poate proiecta pe ecranul fantasticului, în speranța că, astfel, oroarea conflictului dintre generații te va trezi înainte de a fi prea târziu.

Tradus în peste 23 de ţări, Radio Popov şi copiii uitaţi spune o poveste plină de umor şi căldură. O poveste care ne reamintește de unii dintre cei mai îndrăgiţi clasici ai literaturii pentru copii: Roald Dahl şi Astrid Lindgren.

Alfred are nouă ani şi, practic, trăieşte singur. Mama lui a dispărut de multă vreme. Iar tatăl, plecat mai mereu în călătorii de afaceri, nu pare să-şi amintească întotdeauna că băiatul există.

Într-o noapte Alfred fuge de-acasă cu Amanda, din soiul misterios al Urechilor Ciulite.

Aşa începe o aventură incredibilă, care schimbă totul, şi nu doar pentru Alfred. În casa de culoarea terciului de fructe de pădure a Amandei, băiatul mănâncă bunătăţi. Citeşte pe săturate. Și descoperă un vechi emiţător radio proiectat chiar de marele fizician A.S. Popov.

Cu ajutorul lui, Alfred începe să transmită în secret o emisiune nocturnă, pe care o ascultă ceilalţi copii uitaţi din oraş.

Vor putea oare Alfred şi Amanda să-i ajute pe toţi? Ce se va întâmpla când tatăl băiatului va băga de seamă că a dispărut? Şi, mai presus de toate, cine sunt, de fapt, Urechile Ciulite…?

Alex Drace-Francis ne oferă o analiză a cultivării, consumului și comercializării porumbului în ţările române. Din perioada otomană, până în ajunul Primului Război Mondial.

De la el aflăm care este semnificația culturală a mămăligii în literatură, artă, film, folclor și bucătărie. Într-o ediție revăzută și completată special pentru publicul românesc: Istoria mămăligii… 

Constanța Vintilă ne convinge: „Cine s-ar fi gândit că mămăliga ar putea să aibă o istorie? Că păpuşoiul poate fi vedetă? Că mălaiul are o poveste de spus?

Scotocind prin arhive, prin documente vechi şi cronici mai noi, printre reţete şi leacuri, Alex Drace-Francis ne propune o analiză savuroasă şi erudită a mămăligii şi mămăligarilor.

Spunându-le povestea, istoricul ne poartă, vreme de două secole, printre boieri şi ţărani, săraci şi bogaţi, târgoveţi şi negustori care amestecă de zor, în ceaunul fierbinte, odată cu făina de păpuşoi, moravuri, identități sociale şi etnice, istorii politice, tensiuni şi revoluţii.

Bolborosind domol pe vatra istoriei, mămăliga ne așteaptă, aşadar, s-o înfulecăm, cu brânză şi lapte sau goală, delectându-ne cu mii de detalii dintr-o lume în care ea trona aproape zi de zi pe fiecare masă…”