Încă o descoperire remarcabilă, la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud! Este vorba despre cinci documente redactate în limba chineză, realizate prin tehnica xilografiei. Unul dintre acestea este datat în secolul al XVI-lea (cca. 1540) și redă un text filozofic de inspirație confucianistă. În xilografie se evocă ideea că „la 50 de ani omul înțelege voia Cerului”…
În contextul valorificării și cercetării patrimoniului documentar conservat de Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, activitatea recentă de sistematizare a fondurilor a prilejuit o descoperire remarcabilă! Au fost identificate cinci documente redactate în limba chineză, realizate prin tehnica xilografiei.
Xilografia (sau xilogravura) pe hârtie este una dintre cele mai vechi tehnici de imprimare artistică. Ea constă în gravarea unui desen în relief pe o placă de lemn, ulterior acoperită cu cerneală și presată pe hârtie. Această tehnică de „tipar înalt” a permis multiplicarea imaginilor și a textelor, a explicat Cornelia Vlașin, directoarea Arhivelor.
Tehnica xilografiei are origini străvechi în Orient, cunoscând o dezvoltare majoră în Europa începând cu secolul al XIV-lea, odată cu disponibilitatea hârtiei.
„Un prim document, datat în secolul al XVI-lea (cca. 1540), redă un text filozofic de inspirație confucianistă. Acesta evocând ideea că „la 50 de ani omul înțelege voia Cerului”, subliniind faptul că, în vremuri tulburi, omul superior rămâne statornic și nu-și abandonează principiile”, a precizat Cornelia Vlașin.
Un al doilea document este datat la sfârșitul epocii dinastiei Ming (1368–1644). El relatează faptele petrecute în timpul domniei lui Alexandru cel Mare, ilustrând receptarea personalității sale în spațiul cultural chinez.
Alte trei texte au caracter biblic și includ relatări din cărțile „Geneza” și „Exodul”. Sunt datate în perioada târzie a dinastiei Qing (cca. 1820–1912).
„Presupunem că acestea au fost editate în contextul misiunilor de propagare a creștinismului în China, care au cunoscut un reviriment în secolul al XVI-lea. Acest reviriment a fost marcat de activitatea intensă a misionarilor catolici, în special a iezuiților. Epoca a fost dominată de strategia de „acomodare culturală”, prin care misionarii au căutat să înțeleagă și să integreze elemente ale culturii chineze, în special confucianismul, pentru a facilita răspândirea mesajului evanghelic.
Documentele pot fi cercetate la sala de studiu a Arhivelor Bistrița-Năsăud, în condițiile prevăzute de regulament. La dispoziția publicului documentele xilografiate în chineză sunt oferite în copie, pentru a proteja integritatea și starea de conservare a originalelor”, a mai precizat Cornelia Vlașin.
