O descoperire neașteptată a fost semnalată la ruinele fostei biserici evanghelice din Ghinda! Echipa de specialiști ai Muzeului Județean din Bistrița a reușit să recupereze câteva vestigii deosebite, datând din anii 1200 – 1100 înainte de Christos:
Specialiștii Muzeului Județean Bistrița-Năsăud au efectuat, în cursul lunii mai, câteva cercetări preventive la ruinele fostei Biserici Evanghelice din Ghinda. Au participat Radu Zăgreanu (arheolog-expert), Andreea Ilieș (desenator) Adriana Stanciu (muzeograf) și Lucian Bilț (referent specialitate IT).
Specialiștii muzeului au demarat cercetarea arheologică preventivă, în urma solicitărilor Primăriei Bistrița. Instituția dorește să amenajeze acolo un scuar. Conform legii, orice lucrare într-o zonă de patrimoniu arheologic necesită înainte săpături arheologice preventive.
„Săpăturile preventive efectuate la ruinele fostei bisericii evanghelice din Ghinda au surprins ultimele faze de construcție ale acesteia. În special din momentul dinaintea demolării. S-a stabilit faptul că zona altarului se mai păstrează doar pe alocuri. A fost folosită de localnici ca sursă de piatră sau cărămidă. Resturile ruinelor au fost scoase la suprafață parțial. Astfel că ultima fază a bisericii este ușor vizibilă…”, au precizat specialiștii Muzeului Județean.
O descoperire neașteptată…
„O descoperire neașteptată a fost faptul că, anterior bisericii, în acest punct a existat o așezare. Aceasta aparține primei epoci a fierului Hallstatt. Vorbim de o fază timpurie – secolele XII – XI înainte de Christos”, au subliniat specialiștii.
Așezarea din zona respectivă datează din anii 1200 – 1100 înainte de Christos.
Au fost recuperate numeroase fragmente ceramice atipice, greu de încadrat mai restrâns cronologic, aparținând primei epoci a fierului, epocii medievale și moderne.
Cercetătorii au găsit în zonă un singur mormânt. Acesta a fost excavat, dar s-a descoperit că mormântul fusese deja deranjat anterior.
În jurul bisericii nu au fost identificate alte urme certe ale unui cimitir. De altfel, cercetătorilor li s-a confirmat astfel informația conform căreia un cimitir a fost strămutat în 1809.
„Interiorul bisericii a fost afectat din punct de vedere stratigrafic de o alee centrală din beton. A fost realizată în epoca contemporană, înaintea demolării bisericii. Artefactele descoperite în afară de cele ceramice numeroase sunt extrem de puține. Ele se rezumă, practic, la câteva piese de fier: cuie sau scoabe de fixare”, au mai precizat cercetătorii.
Sursa foto @ Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud / fotografii aeriene
