O foarte scurtă cercetare arheologică în Rodna, pe înălțimea Măgura Mare (1187 m), a scos la iveală noi detalii despre câteva enigmatice ruine din zonă. Cei care au cercetat zona sunt arheologii Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud și voluntarii Celtic Transilvania:
Arheologii Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, alături de voluntarii Asociației Celtic Transilvania, au efectuat recent o foarte scurtă cercetare arheologică, în Rodna. Ei au încercat astfel să dea de urmele unor ruine semnalate pe înălțimea Măgura Mare (1187 m).
Enigmaticele ruine erau semnalate în bibliografia veche, însă istoria lor este încă total necunoscută.
Accesul în zonă s-a dovedit însă extrem de dificil, iar vremea le-a fost nefavorabilă cercetătorilor. Nu au reușit să ducă la bun sfârșit decât câteva cercetări sumare.
„Am identificat o structură ce pare a fi un zid de piatră simplă, fără liant, pe o lungime de circa 7 m care mărginește o groapă circulară (de circa 8 m). Par să fie asemănătoare unor ruine de turn”, au explicat specialiștii.
Ei au secționat inelul circular al gropii până la adâncimea de 90 cm, unde au dat de pământul steril.
Solul este caracterizat, în zona respectivă, ca fiind format din grohotișuri andezitice prinse cu pământ.
În interiorul gropii respective, s-a identificat un strat de dărâmătură acoperit cu vegetație și mușchi, din blocuri de piatră sparte care au fost depuse în interiorul unei gropi săpate în peretele de stâncă.
„Aceasta ajunge la adâncimea de 1,70 m. Din păcate, artefactele identificate nu ne-au fost de mare folos, acestea fiind piese de fier moderne”, au mai explicat cercetătorii.
Este vorba de un fragment de topor, un fragment de potcoavă, cartușe de vânătoare, obiect de fier probabil de la un lămpaș, cuie, o monedă din perioada comunistă, dar și multă sticlă modernă, aruncată în groapa respectivă.
„În concluzie în urma săpăturilor sumare efectuate, am identificat în punctul respectiv – urme ale activității umane, posibil un punct de adăpost săpat în stânca locală, cu o fundație din piatră luată din stânca respectivă. Despre funcționalitatea și încadrarea cronologică deocamdată nu avem nici o dovadă clară. Cert este că pentru a lămuri „enigma” respectivă este nevoie de un efort mult mai mare. Așa că dacă vom relua cercetările. Orice voluntar este bine-venit”, au mai transmis inițiatorii acestui demers.
Ei au mulțumit și firmei Mis Grup SRL Anieș care a sprijinit cercetarea efectuată timp de două zile, de către arheologii de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și o echipă de voluntari ai asociației Celtic Transilvania.
