Peste 10.000 de bistrițeni umpleau aseară pietonalul Liviu Rebreanu. Fiecare generație și-a găsit bucurie în versurile pieselor artiștilor ce au urcat pe scenă. Amir, cu tricou galben, a reușit să o convingă pe Theo să-i cumpere telefon..
A doua seară a Zilelor Bistriței a reunit în zona centrală peste 10.000 de bistrițeni. Fiecare participant și-a găsit, pe scenă, un artist ale cărui versuri să le cânte cu patos.
La ora 18.00, pe scenă a urcat Halta H. Iubitorii de rock au dansat și s-au bucurat de versurile tinerilor și de energia adusă de aceștia.
Seria concertelor a fost întreruptă de prezentarea de modă a Tinei Olar, hainele fiind îmbrăcate de modelele Zeto Models. Pe podium au defilat micuțele modele în rochițe inediate, urmate de prezentarea unei colecții de rochii de seară. Defilarea s-a încheiat cu prezentarea colecției de rochie de mireasă, piesa de rezistență fiind rochia de 50.000 de euro purtată de Miss World din Spania.
Următorul artist pe scenă a fost Ștefan Costea
Tinerii care l-au și cerut primăriei, pentru a participa la Zilele Bistriței, au cântat fiecare vers, alături de el. Fanii lui au fost în extaz când acesta a coborât în dreptul lor, în fața scenei.
Înainte ca pe scenă să urce ultimele două artiste, Oana Radu și Theo Rose, bistrițenii au aplaudat noua echipă de fotbal feminin CS Gloria 2018.
”M-a părăsit David” – inima încurajată de Oana Radu, pe scena de la Zilele Bistriței
Bistrițenii, cu mic cu mare, au trăit fiecare vers al pieselor Oanei Radu. O tânără din public a ținut neaspărat să își împărtășească durerea sufletului.
”M-a părăsit David!”, i-a transmis Iulia cântăreței.
”Iulia, ești frumoasă, ești tânără. Și peste cinci ani de zilei, vei vedea câte se vor schimba în viața ta…Viața merge mai departe!” a fost încurajarea Oanei Radu.
Generația tânără în delir, la concertul Theo Rose
Fanii s-au dezlănțuit odată ce pe scenă a urcat Theo Rose. ”Eu mă duc și sâmbăta” și ”A venit poliția” au fost piesele cele mai cântate de public. Mici și mari s-au identificat cu versurile și le-au cântat din toți rărunchii.
Theo Rose a fost singurul artist, de până acum, care a acceptat să îi fie înmânate telefoane din public și să se filmeze în timp ce cântă. Mai mult, a primit flori și cadouri din public, de la copii ce îi strigau numele în gura mare.
Un alt copil a reușit să o facă pe Theo să îi cumpere telefon.
”Am fost astăzi să mâncăm la The Briks. Foarte bună mâncarea. Cea mai bună mâncare am mâncat-o aici, în Bistrița. Și în timp ce eram la masă, a venit un băiețel, care mi-a spus că sunt mai mulți frați. Și că ar vrea și el să le ducă acasă ceva de mâncare. Așa că am stabilit cu el să cumpărăm mai multe pizza, și-a ales de care, și am făcut comanda.
Apoi mi-a spus că ei fiind mulți, părinții nu își permit să îi cumpere telefon. Așa că mi-am sunat impresarul și i-am spus că trebuie să meargă să cumpere un telefon mobil. EU am mers să mă pregătesc și am rămas înțeleși că îi dau telefonul.
Am aflat ulterior că pe când am plecat noi, Amir, cu tricoul galben, a renunțat la pizza și a cerut în schimb banii. M-am supărat, drept vă spun.
Dar totuși, Amir, cu tricou galben, dacă ești aici în public în seara aceasta, uite, ți-am luat telefon. Să vii după el aici lângă scenă!” a transmis artista.
De câțiva ani, asistăm la o invazie de „artiști” , care se plimbă pe la tot felul de manifestari organizate din bani publici, ca și cum ar fi niște vedete (inter)naționale. Nu vreau sa fiu inteles gresit, o parte dintre ei sunt cu adevarat profesioniști: vin cu instrumetisti, canta 100% live, au backing vocal, au dansatori, au coregrafi, au coregrafie, pe scena spun o poveste, transmit emotie, lanseaza albume, au capacitatea a avea sold-out un spectacol unde intrarea se face pe baza de bilet. Cu alte cuvinte profesionisti care isi respecta publicul.
Dar o altă parte, o parte bună, din păcate, sunt niște interpreți de carton aka artisti de tiktok. Adică niște cântăcioși ajutați de tehnologie sau țopăitori pe care nu i-a plătit nimeni niciodată să-i vadă în afara evenimentelor organizate cu bani publici. Au aceleasi beat-uri, aceleasi stil muzical care seamana izbitor de mult cu manele si care este promovat in draci de toate radiourile comerciale si posturile tv de muzica.
Cât de „mare artist” poți fi dacă nu ai nici macar un album lansat, o colaborare comerciala, nu ai niciun concert al tau, concert la care intrarea publicului sa fie pe baza de bilet platit? Dacă nu există nicăieri o urmă de interes real al publicului pentru tine, altul decât cel organizat cu afișe de tip „intrarea liberă” cum te poti numi artist si sa ceri cateva mii de euro pentru cca 60 de minute de playback si maimutareala pe scena?
Poate că ar trebui să lăsăm ipocrizia la o parte și să spunem lucrurilor pe nume: acești „artiști” par a fi mai degrabă experți în a suge banul public decât în artă. Unii sunt atât de bine „mufați” la bugetele primariilor încât ajungi să-i vezi mai des pe la sărbători locale decât pe cei care chiar au public, fani și concerte adevărate.