Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a propus desființarea funcției de viceprimar la comunele cu o populație de sub 1.500 de locuitori. Scopul ar fi reducerea cheltuielilor. 9 comune din Bistrița-Năsăud ar urma să rămână fără viceprimari.
Printre măsurile de reducere a cheltuielilor se numără și renunțarea la funcția de viceprimar, în comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Propunerea a venit din partea ministrului Dezvoltării, Cseke Attila.
Din cele 58 de comune din Bistrița-Năsăud, 9 au sub 1.500 de locuitori. Este vorba despre Miceștii de Câmpie, Silivașul de Câmpie, Ciceu Giurgești, Ciceu Mihăiești, Poiana Ilvei, Milaș, Monor, Sânmihaiu de Câmpie și Runcu Salvei.
Aflat la al 8-lea mandat în fruntea comunei Monor, Ioan Cira a explicat pentru Bistrițeanul.ro cum afectează primăriile mici lipsa viceprimarului.
„Viceprimarul e gospodarul comunei și când nu e primarul îi ține locul. Destul de rea e propunerea asta. Tot aceleași atribuții și aceeași activitate o are și viceprimarul în comună mica, precum cel din comună mare. Cine vorbește nu prea judecă, mai bine să se facă reducerile acolo sus, unde trebuie. Nu e chiar așa ușor să funcționăm fără, suntem puși într-o situație foarte dificilă, cum să ne împărțim?”, a spus Ioan Cira.
Acesta a vorbit și despre salariile viceprimarilor. Potrivit acestuia, viceprimarul comunei Monor merge aceasă lunar cu 6.350 de lei, sumă care include și sporurile și bonusurile acordate pentru implicarea în proiectele europene, de exemplu. Primarul ia cu 1.000 de lei mai mult.
Potrivit primarului Ioan Cira, situația este și mai complicată în comunele unde primarii nu au majoritate și unde partidele care au majoritate și-au impus un viceprimar. În cazul său, majoritatea o are USR, care și-a impus viceprimar. În aceste condiții, consilierii care formează majoritatea pot să blocheze proiectele și activitatea primăriilor, dacă nu mai au viceprimar.
Foto: news.ro
România are nevoie de reforme care sa duca la reducerea deficitului bugetar excesiv și la stabilizarea datoriei publice. De aceea, soluția propusă de Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Cseke Attila privind desfiinţarea funcţiei de viceprimar din comunele care au sub 1.500 de locuitori, reprezintă mai degrabă o cărpeală. Nu degeaba Programul de guvernare al cabinetului Bolojan pentru perioada 2025-2028, a fost structurat în următoarele capitole:
1. Ajustări de taxe;
2. Creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale;
3. Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții;
4. Reforma administrației locale;
5. Modificarea legislației generale care să permită reforme;
6. Restructurarea companiilor de stat;
7. Reforma autorităților autofinanțate;
8. Reforma administrației publice centrale;
9. Mai mulți angajați în economie;
10.Resurse naturale valorificate mai bine;
11.Reforma pensiilor speciale.
De altfel, două dintre capitolele programului de guvernare se referă la „Reforma administrației locale” și respectiv „Reforma administrației publice centrale”.
Prin urmare, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă.
In acest sens există depus la parlament un proiect de lege privind reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
E nevoie urgent de reducerea personalului din administrația publică. Să revenim la organigrama din anii 1990-2004. Astăzi avem aparatură modernă, dar numărul angajaților a crescut inimaginabil. Țara are datorii de 1000 miliarde lei. Cine îi dă acești bani celor care ne-au împrutat ? Cei care au luat 100.000 euro la pensionare, sau cei care au luat salarii peste salariul președintelui țării să fie obligați să de-a banii înapoi la bugetul public. Trebuie tăiat în carne vie. Nesimțirea și lipsa bunului simț trebuie sancționate, nu trebuie să trecem cu vederea aceste abuzuri.