Puțini bistrițeni știu că primul primar român al Bistriței a fost Corneliu Mureșan. Dar încă și mai puțini știu despre Alexandru Mureșan – primul primar al orașului după cel de-al Doilea Război Mondial. Alexandru Mureșan a fost numit și instalat de comuniști în această funcție, în ianuarie 1945. Tot comuniștii aveau să-l lichideze, el fiind descoperit împușcat, după doar cinci luni de mandat. Figura sa aproape că a dispărut din arhivele istoriei.
Alexandru Mureșan a fost numit primar al Bistriței în ianuarie 1945, într-o perioadă în care România se afla într-o profundă criză de autoritate. Destinul lui s-a încheiat tragic, a povestit la Bistrițeanul Live Cornelia Vlașin – directoarea Arhivelor Bistrița-Năsăud.
Tânărul politician a fost ucis prin împușcare, după doar cinci luni de mandat.
Ancheta morții sale a fost mușamalizată. În ziarele vremii nu s-a scris aproape nimic despre acest accident. A intrat cumva în dizgrația sovieticilor, fiind linșat. În acea perioadă, autoritățile sovietice aveau controlul asupra tuturor instituțiilor orașului.
În 19 mai 1945, Alexandru Mureșan a fost descoperit împușcat, în plină stradă. Zvonurile care au circulat atunci prin oraș susțin că tragedia s-a întâmplat după o chermeză, în clădirea actualului Colegiul Liviu Rebreanu. Se pare că medicul care a constatat decesul primarului a fost forțat să modifice raportul anchetei, astfel încât totul să pară o sinucidere.
Arma cu care fusese împușcat primarul nu a fost descoperită la fața locului.
Există și o mărturie a scriitorului Aurel Rău despre comportamentul agresiv și abuziv al sovieticilor, după Al Doilea Război Mondial, la Bistrița – a mai povestit Cornelia Vlașin.
Scriitorul relatează o întâmplare hazlie din 1945, descriind o petrecere organizată în sala profesorală a actualului Colegiului Liviu Rebreanu.
Soldații sovietici au constat că s-a terminat băutura și au încercat să găsească ceva de băut în școală. Au luat cu asalt laboratorul de biologie. Aici au descoperit borcanele și recipientele în care erau conservate diferite specii de animale mici. Soldații ruși au băut atunci tot alcoolul găsit în laborator…
Numirea lui Alexandru Mureșan în funcția de primar al Bistriței a avut loc imediat după eliberarea Transilvaniei de Nord de sub administrația maghiară. Era un context tulbure, în care România se afla sub ocupație sovietică și sub influența Comisiei Aliate de Control (C.A.C.).
A fost o perioadă extrem de tensionată, marcată de criza de autoritate și de o tranziție accelerată către un nou regim politic.
Surse istorice menționează că primarul Alexandru Mureșan era membru al Partidului Comunist Român (PCR). Este menționat alături de secretarul P.C.R. Ioan Gluvacov și șeful Siguranței. Cei doi sunt prezenți la conferințele oficiale organizate în cabinetul Comandantului Militar Sovietic al Garnizoanei Bistrița.
Alexandru Mureșan este menționat, de pildă, într-un număr din 2 februarie 1945, în „Revista Bistriței”.
În acele vremuri, în județ existau sub 50 de membri ai PCR. Însă Partidul Comunist avea să acapareze rapid administrația locală, înainte de impunerea oficială a guvernului Petru Groza în martie 1945.
La scurt timp după numirea lui Alexandru Mureșan, în ianuarie 1945, au avut loc deportările sașilor din Bistrița și din împrejurimi către Uniunea Sovietică.
Documente ulterioare (mai 1945), arată că Prefectura Județului Năsăud și primarul Alexandru Mureșan au primit dispoziții de la Serviciul Armistițiului să întocmească situații statistice cerute de Împuternicitul Comisiei Aliate de Control.
În aprilie 1945, s-a dispus organizarea Poliției de reședință Bistrița, cu un rol important acordat Biroului Siguranței. Acesta avea sarcina de a urmări curentele extremiste de dreapta, indicând o acțiune de epurare politică a aparatului de stat. Totul era supravegheat de noile autorități…
Nici primarii care au urmat după Alexandru Mureșan nu au avut mandate prea lungi. În documentele istorice, din iulie 1945 până în februarie 1946 (vreme de șapte luni), la Bistrița primar este Ioan Popu. Șase luni de mandat prinde și următorul edil – Mihai Mihălaș. Acesta conduce Primăria Bistrița între 22 februarie și 8 august 1946.
Îi urmează Anton Șirlincan, cu un mandat care începe pe 8 august 1946.
Octavian Cosmuța este menționat în documente ca fiind primar al orașului Bistrița (la acea vreme reședință a județului Năsăud) din ianuarie 1947.
Succesiunea rapidă a unor asemenea numiri subliniază practic instabilitatea și politizarea intensă a administrației locale în anii imediat postbelici.
De parcă în prezent nu ar fi excesiv (nu intens) politizată administrația publică locală!