Roxana Baias a lăsat agitația Clujului și și-a urmat soțul în Târlișua, unde acesta a repus pe picioare atelierul de tâmplărie al tatălui său, iar clujeanca face cămăși populare ca acum un secol.

În urmă cu 5 ani, familia Baias a lăsat agitația Clujului, care le-a fost casă nu mai puțin de 12 ani, și s-a mutat tocmai în Târlișua, într-o casă bătrânească ascunsă printre dealuri.

Călin a repus pe picioare atelierul de tâmplărie al tatălui său și a refăcut casa părintească, unde s-a mutat cu soția sa Roxana și doi copii mici. Cei doi au lăsat fără să ezite confortul și oportunitățile Clujului, pentru liniștea și dealurile din Târlișua.

Roxana și Calin Baias s-au mutat în Târlișua, pe când cel mai mare dintre copii avea doar doi ani și jumătate, iar cel mijlociu doar 6 luni. Între timp, familia s-a întregit cu o fetiță, care acum are doi ani și jumătate.

Tânăra, care nu a locuit niciodată la țară până atunci, mărturisește că îi este dor de evenimentele culturale, însă în perioada pandemică, pe dealurile din Târlișua a găsit mult mai multă libertate decât ar fi avut între 4 pereți în Cluj-Napoca.

Roxana și-a organizat la Târlișua propriile evenimente și chiar șezători, fiind fascinată de lucrul de mână și portul traditional.

A lăsat contabilitatea pentru cusutul cămășilor tradiționale

Deși se specializase în contabilitate, după nașterea primului copil, Roxana a simțit nevoia să facă ceva diferit în puținul timp liber, așa că s-a înscris la Școala Populară de Artă „Tudor Jarda” din Cluj, secția țesut-cusut.

„Am studiat tot mai mult, de drag, despre cum se realizau cămășile vechi, despre zona noastră etnografică. În momentul în care m-am mutat la țară am observat cât de mult s-au schimbat lucrurile cu privire la cusutul de mână. Adică foarte puține femei mai făceau asta, iar în târgurile de țară se vindeau costume populare sintetice, cu inserții lipite. Mi s-a părut foarte trist. Am adunat donații și am ținut mici șezători pentru fetele din sat, oferind materiale naturale din bumbac, motive tradiționale din cărți primite de la cei apropiați și cunoștințele mele adunate cu timpul”, spune Roxana.

Împreună cu alte femei din comună, Roxana studiaza permanent modele și croiuri. Produsele sunt valorificate online momentan, însă cu timpul își dorește să participe și la târguri de profil.

Mai puteți citi:

„Îmblânzitorii” de lemn din colțul de rai- Aventurosul drum din agitația orașului, la natura pură și la atelierul de tâmplărie lăsat moștenire