Denis Măluțan – fost președinte în Consiliul Școlar al Elevilor CNLR, în prezent student la Universitatea București, Facultatea de Filosofie – a reacționat, pe pagina sa de socializare, comentând în legătură cu cele 26 de săli de jocuri de noroc câte există în Bistrița. „22,4% dintre liceeni au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc, iar aproape un sfert dintre cei care joacă au început înainte de 14 ani”…
Denis Măluțan – student la Universitatea București, Facultatea de Filosofie – a reacționat în legătură cu subiectul sălilor de jocuri de noroc. Tânărul consideră că subiectul reprezintă o oportunitate de dialog între Consiliul Județean al Elevilor Bistrița-Năsăud și Primăria Bistrița pentru a găsi o soluție.
La finalul lunii februarie, în baza Legii 544/2001, Denis Măluțan a trimis o adresă Primăriei Bistrița. „Am făcut acest demers înainte ca politicieni locali să apară în presa locală și să facă tam-tam pe subiect, după emiterea OUG prin care Guvernul a stabilit că o sală de jocuri de noroc, pentru a funcționa, are nevoie și de o autorizație de funcționare din partea autorității locale.
Am primit răspuns repede: eu am trimis adresa joi, iar răspunsul a venit marți. Felicit Primăria Bistrița că răspunde conform legii solicitărilor cetățenilor.
I-am trimis domnului primar 6 întrebări, dintre care cele mai importante au fost:
• Dacă intenționează să propună Consiliului Local Bistrița un proiect de hotărâre prin care să fie limitată sau interzisă desfășurarea activităților de jocuri de noroc pe raza municipiului Bistrița. Dacă da, în ce termen estimează că acesta va fi supus dezbaterii și votului Consiliului Local?
• Care este numărul spațiilor în care se desfășoară activități de jocuri de noroc pe raza municipiului?
• Ce măsuri concrete intenționează să propună sau să susțină pentru protejarea minorilor și pentru reducerea expunerii acestora la publicitatea și proximitatea spațiilor destinate jocurilor de noroc?
• Va fi organizată o consultare publică pe această temă, având în vedere impactul social și de sănătate publică al fenomenului?
Răspunsul a fost vag, cum era de așteptat. „Urmează să facă o analiză”.
Totuși, am aflat că avem 4 agenți economici în 26 de puncte de lucru. Enorm, mai ales că multe dintre acestea se află în centru sau în împrejurimi, pe bulevardele principale, deci și lângă școli.
Problema e sinuoasă. La nivel național se iau măsuri de limitare, dar nu sunt ferme și sunt cam de fațadă. Vorba românului: „sunt interese mari la mijloc”.
Într-un oraș mic, precum e „Bistriță”, cu pretenții de burg cochet, ar trebui să oferim un exemplu la nivel național că ne interesează cetățenii și mai ales tinerii noștri.
Ne lipim oricând de ei într-o poză, ca să dea bine la electorat, dar îi răsplătim cu doi virgulă și-un pic din PIB pentru educație (ruşinos!) și cu săli de jocuri de noroc la tot pasul.
Știu că pot juca în continuare online și că ONJN parcă mai degrabă pune piedici în a te autoexclude, decât să combată fenomenul dependenței (vedeți documentarele recorder pe subiect). Dar ar fi un prim pas în a ne proteja cetățenii. Un prim pas prin care autoritățile pot arăta că le pasă.
Nu vă spun de câte ori colegi de liceu băgau și câte un „bilet”, două cu numerele de telefon ale celorlalți colegi și apoi ziceau: „Auzi, așa-i că-mi dai și mie codul ăla de ți-a venit pe mesaj?” sau „N-ai și tu un card expirat?”.
Scriu textul ăsta pentru că vreau să le spun celor de-o vârstă cu mine și celor de liceu că e în responsabilitatea noastră să ne tragem autoritățile de mânecă.
Astăzi nu ia mult să te informezi despre un subiect și să scrii o adresă. Dacă tot dispunem de inteligență artificială, hai să o folosim util, nu doar ca să ne tâmpim. Hai să folosim rețelele sociale nu numai ca să ne pierdem acolo mințile cu orele, ci și să ne responsabilizăm reciproc”, comentează Denis Măluțan.
