VIDEO: Elevii din Bistrița-Năsăud nu vor să învețe meserie. „O mare problemă și un eșec al sistemului nostru de învățământ”, admite șeful ISJ BN

În Strategia Educației și Formării Profesionale din România (VET) pentru perioada 2016-2020, România se angaja la un moment dat să aibă 60% învățământ profesional și tehnic, adică clase de meserii până în 2020. Tot acolo, se prevedea doar 40% învățământ teoretic și vocațional, a explicat prof. Vasile Șteopoaie, șeful ISJ BN.

Se pornea atunci de la procentul de aproximativ 49,8% învățământ profesional, în 2014. Strategia nu a mai fost actualizată, a admis prof. Vasile Șteopoaie, într-o emisiune Bistrițeanul Live.

Surprinzător sau nu, elevii din Bistrița-Năsăud nu își doresc să învețe o meserie. Un studiu CJRAE realizat în decembrie 2025 – ianuarie 2026 – ne dezvăluie însă că opțiunile elevilor se îndreaptă spre cu totul altceva.

58,09% dintre elevi vor licee teoretice, 20,58% optează pentru filiera vocațională și abia 21,32% au optat pentru filieră tehnologică – a precizat șeful ISJ BN.

„Să ajungi de la 21,32% la 60% – cât prevedea strategia VET – este destul de greu. Clasele de învățământ tehnologic trebuie aprobate prin așa-numitul Comitet local pentru dezvoltarea parteneriatului social. Comitetul este condus de subprefectul județului. Din el fac parte și eu, dar și inspectorul școlar care se ocupă de învățământul tehnic. Fac parte, de asemenea, majoritatea agenților economici unde copiii fac practică. La ședințe participă și reprezentanții conducerii școlilor unde există învățământ dual.

Iar la o asemenea întâlnire – reprezentantul unei firme puternice din județ unde își desfășoară practica mulți elevi din județ – a spus ceva dureros, din punctul meu de vedere. Copiii nu vor să muncească.

Operatorii economici au recunoscut că vor profita de o portiță din lege și nu vor mai plăti bursa care se asigura lunar până acum. Elevii vor primi în schimb o masă caldă, transport și echipamente. Este o mare problemă și un eșec al sistemului nostru de învățământ”, a admis șeful ISJ BN.

Acesta s-a referit și la lipsa de orientare vocațională și la descoperirea aptitudinilor elevilor încă din clasele mici. Astfel încât, când elevii ajung în clasa a VIII-a, să nu rămână cu impresia că cineva îi vrea răul, dacă îl direcționează spre învățământ profesional.

„Nu trebuie să fie toți doctori și ingineri. Nu putem să fim…”, a admis șeful ISJ BN.

Profesorul Vasile Șteopoaie a mai explicat, între altele, că anul trecut, clasa profesională de cofetar-patiser nu s-a mai realizat, din lipsă de elevi.

„Copiii nu au fost interesați. Au fost doar 8 copii interesați, astfel încât aceștia au trecut în altă clasă”, a mai spus prof. Vasile Șteopoaie.