Suntem în 2019, dar Bistrița europeană e mai degrabă în Evul Mediu la capitolul colectarea gunoaielor. „Relația” cu gunoiul ar trebui să fie una la care renunțăm cu greutate, fiindcă e produs de noi. Cei mai „bucuroși” când dăm papucii gunoiului ar trebui să fie cei de la Supercom care pot cere taxe și mai mari.
Relația cu gunoiul menajer este de cele mai multe ori una destul de distantă. Chiar rece, am putea spune. Atâta timp cât dispărea din coșul nostru de gunoi, nu ne păsa de soarta lui. Dar să fie chiar așa, oare? Nu ar trebui să ne pese mai mult de dragul nostru gunoi?
Ei bine, ne pasă sau nu, cei care se bucură cel mai tare când dăm papucii gunoiului sunt cei de la Supercom care pot să-l înhațe imediat și să-l iubească exact cum l-am iubit noi. Nu de alta, dar cu cât mai mult gunoi, cu atât mai mulți bani pentru firma de salubrizare.
Cert este faptul că deși ar trebui să aibă o relație de lungă durată cu deșeurile noastre, Supercom nici măcar nu se sinchisește să îi ofere „inelul” de logodnă. Drept mărturie stau mormanele de gunoaie pe care ne-am săturat să le mai ocolim.
Ultima ispravă a Supercom poate fi admirată în toată splendoarea ei pe strada Codrișor, în spatele terenului de fotbal. Acolo, un falnic morman de gunoi menajer se înalță nestingherit înspre albastrul cerului. Sau… poate doar așteaptă ca sezonul estival să fie deschis oficial și la Ștrandul Municipal. Dacă e să aleagă a doua variantă, mai are de așteptat mult și bine ca până acum. Municipalității nu-i pasă nici de gunoaie, nici de ștranduri, nici de cele necesare bistrițenilor, ci pregătește regizarea filmului „Dracula in GunoiLand”, scenariu și regie asigurate de Ovidiu Crețu și Cristian Niculae.
Deși în Bistrița a început pe lângă toate utopiile municipalității și „marea asfaltare”, încă avem străzi care arată ca după război. Fix în situația asta se află și strada Codrișor, care nici măcar nu e prinsă în proiectul reabilitării. Probabil din cauza craterelor de pe drumul pietruit, Supercom nu se sinchisește să-și mute mașinile acolo să adune gunoaiele. Nu de alta, dar poate își strică mașinile cu care se presupune că ar trebui să asigure curățenia din oraș. Dacă am fi în locul lor, noi chiar ne-am risca și am cere Primăriei taxe și mai mari pentru sporuri de risc mai babane decât cele pe care Supercom le încasează.
Gunoiul de acolo strigă neîncetat – „Vrei să te căsătorești cu mine, dragă Supercom”? Darurile, cinstea și felicitările se fac odată cu plata taxelor pentru deșeurile menajere.
