Nu este doar o problemă cu care ne confruntăm în aceste zile: și locuitorii Bistriței de acum 200 de ani erau implicați în adevărate campanii de vaccinare. Ce-i drept, pe atunci se foloseau litere chirilice. În Arhivele Naționale din Bistrița-Năsăud cel mai mai vechi document referitor la vaccinare datează din anul de grație 1805…!
Este vorba despre „o circulară, scrisă cu caractere chirilice care se adresează „părinților creștini”. În această circulară – marcată de semne ale trecerii timpului – se făcea apel la părinți pentru a-și salva copiii prin vaccinare – ne informează cei de la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.
Documentul a fost publicat recent pe pagina de Facebook a Arhivelor:
Tot de aici aflăm că termenul „a vaccina” a fost utilizat pentru prima oară în 1796, de medicul englez Eduard Jenner și vine din latinescul „vacca” – vacă.
Eduard Jenner a observat că țăranii care mulgeau vacile ce aveau pe uger o erupție de variolă, făceau o formă ușoară a acestei boli și nu se mai îmbolnăveau în timpul epidemiilor de variolă.
Jenner a inoculat experimental, cu cruste și limfă recoltate de pe ugerul vacilor, voluntari care au rezistat în timpul epidemiei de variolă. Epidemia a ucis 200.000 de oameni, doar în Londra.
Vaccinarea jenneriană s-a aplicat ulterior în toată lumea, contribuind la eradicarea variolei.
Louis Pasteur, un alt reprezentant de seamă al imunologiei, l-a omagiat pe Eduard Jenner numind cu termenul de „vaccin”, toate produsele care reușesc să inducă în organism o imunitate activă.
Sursa: Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, colecția: Gălan Slăvoacă
