O vidră superbă a fost surprinsă în această dimineață, de un cititor Bistrițeanul.ro, pe malul Bistriței, la Podul Jelnei. Biologul Ciprian Samoilă spune că primele semnale ale prezenței vidrei pe Râul Bistrița Ardeleană datează din anul 2020, când a observat un individ adult în dreptul Școlii Generale „Lucian Blaga”. De asemenea, este cunoscută prezența vidrei pe apele curgătoare mari din județ, cum sunt Someșul sau Șieul.

O vidră, specie protejată, a fost surprinsă în toată splendoarea sa, azi-dimineață, înotând în Bistrița Ardeleană, iar apoi plimbându-se nestingherită pe gheață.

„Primele semnale ale prezenței vidrei pe Râul Bistrița datează din anul 2020 când am observat un individ adult în Râul Bistrița în dreptul Școlii Generale „Lucian Blaga” din Bistrița, semnalare popularizată pe grupul tematic BioGeoDivBN – Biodiversitatea și Geodiversitatea jud. Bistrița-Năsăud – AICI „, a explicat pentru Bistrițeanul.ro biologul Ciprian Samoilă.

Potrivit acestuia, la nivelul județului Bistrița-Năsăud, este cunoscută prezența vidrei pe apele curgătoare mari, cum sunt Someșul sau Șieul.

„Vidra (Lutra lutra) este un mamifer semiacvatic predominant nocturn și foarte timid, de aceea este relativ dificil de observat. Vidra este considerată un indicator important pentru sănătatea ecosistemelor acvatice, astfel că această specie a fost în declin sau chiar dispariție în unele zone din Europa acum circa 50 ani din cauza poluării apelor (ex. DDT), a braconajului cinegetic și/sau piscicol. În urma mai multor eforturi de conservare la nivel european, vidra revine și ocupă din nou habitatele acvatice, precum cursurile de apă curgătoare sau stătătoare din județul nostru„, a mai completat Ciprian Samoilă.

Prezența vidrei într-un habitat acvatic indică faptul că specia are acces la resurse de hrană precum pești, amfibieni sau crustacee.

„Masculii de vidră au un teritoriu de circa 15 km, femelele între 5 și 7 km, iar juvenilii între 3 și 4 km. Cum cursul râului Bistrița se întinde pe circa 20 km liniari pe teritoriul municipiul Bistrița, putem estima un optim de circa 4 adulți și până la 10 juvenili.

Pentru îmbunătățirea stării de conservare a vidrei din punct de vedere a efectivelor populației sau a habitatului sunt necesare activități de monitorizare a speciei și habitatului acesteia, evaluare a mărimii și distribuției spațiale, plantarea de pâlcuri de arbori pe malul râului Bistrița concomitent cu interzicerea tăierii arborilor existenți de pe malul apelor, realizarea de campanii de informare și educare a factorilor interesați în sensul îmbunătățirii coexistenței om-vidră, realizarea unor trasee ecoturistice de promovare a valorilor naturale ale ecosistemului râului Bistrița, prevenirea braconajului cinegetic și piscicol„, ne-a mai spus biologul.

Ciprian Samoilă consideră că toate aceste activități s-ar putea realiza dacă Bistrița Ardeleană ar fi inclus într-un sit de importanță comunitară (SCI) sau arie specială de conservare (SAC) ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000.

„Vidra este una din speciile cheie care pot sta la baza desemnării acestei arii naturale protejate, pe lângă mai multe specii de pești, reptile cum este țestoasa europeană de apă dulce (Emys orbicularis) și habitate ripariene cu arin, salcie sau plop alb”, a concluzionat acesta.

NOTĂ: Mulțumiri pentru fotografiile profesionale lui Lucian Macaveiu, specialistul biolog care a căutat vidra la noi în județ în proiectul de acum câțiva ani cu planuri de management în arii protejate coordonat de APM BN.