Ministerul Apărării Naţionale a marcat ieri împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la NATO. La eveniment au participat premierul României, Marcel Ciolacu, președintele Klaus Iohannis, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, alături de oficiali politici şi militari din țară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
„Țara noastră are cele mai puternice garanții de securitate din istoria sa, în calitate de membră a NATO. Prin articolul 5 al tratatului NATO, care stipulează că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra întregii alianțe, România beneficiază de protecția colectivă. România beneficiază de sprijinul militar al celor mai puternice țări din lume”, a transmis ministrul Bogdan Ivan.
„De 20 de ani, Armata Română a dobândit echipamente moderne și a implementat tehnologii de ultimă generație pentru a îmbunătăți capabilitățile de apărare și interoperabilitatea cu forțele armate ale Alianței.
Felicitări ministrului Angel Tâlvăr pentru organizare! Respect soldaților români și mulți ani de acum înainte în Alianța Nord-Atlantică”, a concluzionat ministrul Bogdan Ivan.
Motto:
„Îi plâng pe proști și proștii mă înving.”
(Ana Blandiana- Eclipsă)
Despre ce vorbim? La evenimentul „ROMÂNIA – NATO, 20 de ani”, desfăşurat la Cercului Militar Naţional din București premierul Marcel Ciolacu vorbea despre România ca despre o „ancoră strategică a NATO pe Flancul de Est al Europei”, deși România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB , ceea ce reprezintă mai puțin decât limita obligatorie de 2% și chiar mai puțin decât media de 1,73% a celor 30 de state membre. Si asta după ce în anul 2022, la Summitul NATO de la Madrid, Klaus Iohannis promitea că bugetul pentru Apărare va fi de 2,5% din PIB si va rămâne o constantă cel puțin în următorii 10 ani. Singurul an din ultimii patru în care cheltuielile militare au atins 2% din PIB a fost 2020, în care guvernul Orban a dat 2,01% din PIB pentru apărare, după care în 2021 a cheltuit 1,88% din PIB şi în 2022 a cheltuit 1,75% din PIB.
Ciolacu face pe prostul desi el este cel care a tăiat „masiv” din banii destinați înzestrării armatei române pentru a alimenta Fondul de Rezervă al guvernului, iar din acest au fost folosiți banii pentru suplimentarea bugetelor altor ministere sau pentru plata pensiilor speciale. In loc de rectificarile bugetare transparente, guvernul Ciolacu a aprobat in luna decembrie , 2023 suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară, a bugetelor mai multor ministere şi instituţii centrale precum: Ministerul Transporturilor, Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secretariatul General al Guvernului.
(…)
După doi ani de război în Ucraina și în contextul în care toți liderii europeni vorbesc despre sporirea capacității de apărare a Europei la risc de invazie rusească dacă Ucraina cade, în România premierul Ciolacu și-a permis să reducă din pix bugetul pentru apărare pe anul 2023.
Cu toate astea, Ciolacu vorbeste despre România ca fiind o ancoră strategică a NATO pe Flancul de Est al Europeei. Poate se referea la ancora din barca lui Dragnea, de acum câtiva ani…