Clase cu peste 30-31 de elevi, cursuri mutate după-masă, clase organizate departe de școală, prin spațiile Primăriei Bistrița, cam așa se desfășoară lucrurile în unele unități de învățământ din oraș, în timp ce în altele rămân cu clase întregi goale. Cum s-a ajuns aici? Artificial – arată o analiză făcută de Bistrițeanul.ro, care scoate în evidență cum „flotantul”, acea dovadă de reședință mai mult sau mai puțin conformă cu realitatea, a ajuns să supraaglomereze artificial mai multe școli din municipiu.
Două școli au solicitat Primăriei Bistrița să le pună la dispoziție spații pentru a-și desfășura cursurile în anul școlar 2025 – 2026. Și nu pentru că unitățile de învățământ respective ar fi în reabilitare și trebuie să își mute provizoriu activitatea pe parcursul lucrărilor într-o altă locație, ci, pur și simplu, din lipsă de spațiu. Numărul fizic de clase disponibile este mai mic decât numărul claselor aprobate de Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud.
Centrul CETIN de pe Pietonal – extensia școlilor fără săli de clasă din Bistrița
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Bistrița, Mihai Ruști, la CETIN – Centrul pentru Tineret al Primăriei Bistrița- sunt în jur de 15-20 de încăperi. Camerele însă nu prea îndeplinesc condițiile necesare desfășurării unui act educațional corespunzător: clasele sunt mici, curtea interioară nu este nici ea generoasă, iar elevii nu au o sală de mese (lucru de luat în calcul având în vedere că acolo vor fi mutate în special clase de step-by-step, care au masă inclusă la prânz) și, evident, nu e nicio sală de sport.
Colegiul Național „Andrei Mureșanu” își va muta la Centrul Comunitar pentru Tineret de pe Pietonalul Liviu Rebreanu 3 clase de step by step, iar Școala Gimnazială „Avram Iancu”, care a cerut 5 spații, va funcționa cu tot atâtea clase tot la CETIN.
Potrivit directoarei Școlii Gimnaziale „Avram Iancu”, prof. Mirela Nelca, s-a recurs și la o altă soluție, tot din lipsă de spațiu: cursurile se desfășoară aici în două schimburi, pentru o parte din elevi. Astfel, clasele de a III-a și a IV-a, 7 la număr, sunt nevoite să facă cursuri după-masa, din lipsă de spațiu.
Directorul școlii spune că, în ultimii ani, numărul de elevi de la Școala Gimnazială „Avram Iancu” a crescut constant. Astfel, dacă în 2021 erau 921 de elevi, anul acesta s-a ajuns la 1075, peste 6 clase a câte 24 de elevi în plus! Numai anul acesta s-a mai format o clasă în plus de pregătitoare.
Cerere mare a fost și la Școala Gimnazială nr. 1 din Bistrița, care deși n-a fost nevoită să ceară spații de la Primăria Bistrița, a recurs anul acesta la criterii de departajere la primirea elevilor în clasele pregătitoare. Pe lângă domiciliu, școala a luat în calcul și alte criterii precum: existența unui certificat de handicap, existența unui frate sau a unei surori deja în școală sau domiciliul bunicilor aproape de școală.
Potrivit directoarei – prof. Anca Mihaiu, Școala Gimnazială nr. 1 are momentan 1.431 de elevi și toate spațiile școlii sunt ocupate. Inclusiv una dintre sălile profesorale a fost transformată în sală de clasă, la fel și cele trei laboratoare de fizică și chimie.
Conducerea școlii n-a fost nevoită să ceară spații în plus de la Primăria Bistrița sau de la alte unități școlare și nici să facă ore în două schimburi, însă clasele sunt aglomerate, iar spațiile ocupate 100%. Numărul de elevi de la Școala Gimnazială nr 1 a crescut progresiv, din 2017 încoace. Doar anul acesta, au fost înființate două clase noi de pregătitoare.
„Am fost nevoiți să refuzăm copii, din păcate…, inclusiv prin transfer, am mai redirecționat, am mai sugerat să meargă în alte părți. Chiar astăzi am refuzat doi elevi care voiau să vină prin transfer. Majoritatea claselor sunt cu efectiv peste, 29, 30, 31 de elevi… Avem o clasă a V-a cu 32 de elevi”, a mai spus Anca Mihaiu.
Legislația: copiii din circumscripție TREBUIE primiți la școlile de care aparțin
Părinții cu copii preșcolari constată cu stupoare, chiar din grădiniță, că e mai complicat să-ți înscrii copilul la școală decât la facultate. Încă de când copiii sunt la grădiniță, în grupa mijlocie sau grupa mare, circulă aceleași discuții între părinți: „Ai vorbit cu învățătoarea X să ți-l primească?!” „Ai vorbit la școala X să te asiguri că intră acolo?!”
Conform metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar, părintele poate opta cel mult pentru școala pe care urmează să o frecventeze copilul și asta în anumite condiții, preferințele ce țin de cadrul didactic care urmează să preia clasa în care învață copilul, ies din discuție, cel puțin oficial…
Părintele poate opta pentru înscrierea la școala de circumscripție, situație în care, copilul este automat înscris în baza validării cererii de înscriere.
Școala de circumscripție este cea aflată în proximitatea domiciliului elevului. Părintele poate înscrie copilul la o altă școală decât cea de circumscripție doar în limita locurilor libere.
Aceeași metodologie mai spune că școlile NU au voie să-i refuze pe copiii din circumscripție, adică pe cei care locuiesc aproape de unitatea de învățământ: „Toți copiii ai căror părinți solicită înscrierea în clasa pregătitoare la școală de circumscripție sunt înmatriculați la unitatea de învățământ solicitată”.
Cu toate acestea, Bistrițeanul.ro a primit numeroase semnale că acest lucru s-a întâmplat. Nu la modul oficial, bineînțeles. Părinții au fost constrânși prin presiuni să-și retragă dosarele și să-și încerce norocul la alte școli, situate mai departe de domiciliu, înainte ca școala să respingă oficial dosarul, pentru că, nu-i așa, legal nici n-avea cum.
Anca Mihaiu, directoarea Școlii Gimnaziale nr. 1 chiar recunoaște în conversația cu reporterul Bistrițeanul.ro că a refuzat copii, din lipsă de spațiu.
Mirela Nelca, directoarea de la „Avram Iancu”, pe de altă parte spune că legislația nu îi permite să refuze elevii, așa că școala a recurs la ore în două schimburi și la mutarea unor clase în spațiile Primăriei Bistrița.
Fenomenul „flotantul” sau cum se înmulțesc clasele artificial, prin „concursul” și ambiția părinților
Cum ajung unele școli să fie supraaglomerate? Poate în zonele în plină dezvoltare se explică prin faptul că aceeași școală trebuie să absoarbă o populație școlară care crește constant, însă în municipiul Bistrița este greu de crezut că se întâmplă asta, în ciuda faptului că directoarea de la „Avram Iancu”, prof. Mirela Nelca, indică dezvoltarea cartierului Unirea ca răspunzătoare parțial pentru aglomerarea din școala ei, având în vedere că copiii de acolo ar fi repartizați la Școala Gimnazială „Avram Iancu”.
Confirmarea domiciliului părinților, care le dă dreptul să își înscrie copilul la o anumită școală se poate face prin buletin, dar și prin flotant. Viza de flotant este un document emis de autoritățile locale din România, care atestă că o persoană locuiește într-o anumită locație, chiar dacă nu există nici măcar un contract de închiriere a spațiului respectiv.
Ei bine, acesta a fost „tertipul” identificat de părinții din toată țara pentru a avea acces la anumite școli: viza de flotant.
Bistrițeanul.ro a cerut Inspectoratului Școlar Județean situația școlilor din Bistrița care au acceptat elevi cu flotant.
După cum se vede, în topul școlilor cu cei mai mulți flotanți sunt tocmai școlile supraaglomerate de care am vorbit mai sus.
Astfel, anul acesta, la Școala Gimnazială nr. 1 au fost acceptați în clasa pregătitoare 73 de elevi cu domiciliul în proximitatea școlii (cu buletin) și 90 cu flotant. Practic, Generală nr. 1 a primit mai mulți copii cu flotant decât cu părinți cu buletin în proximitate.
Școala Gimnazială Avram Iancu este pe locul 2, cu 66 de elevi de clasă pregătitoare cu buletinul în zonă și 76 cu flotant. Pe locul 3 este Școala Gimnazială Ștefan cel Mare cu 60 de elevi cu domiciliul în proximitate și 58 cu flotant.
„Potrivit metodologiei, școala este obligată să accepte toți copiii cu domiciliul în circumscripție. Nu depinde de noi, noi nu avem niciun interes. Noi nu suntem plătiți în funcție de numărul de copii și de clase. Suntem obligați prin lege să acceptăm. Pentru poziție (n.r. geografic vorbind) este o școală foarte solicitată. Este cartierul Unirea care aprține de Avram Iancu și este în plină dezvoltare și sunt foarte mulți părinți care lucrează la spital și la armată, care au venit cu flotant. Nu suntem o școală de fițe sau de elită, suntem o școală pentru toți copiii. Avem foarte multe burse sociale, asta înseamnă copii care provin din familii mono-parentale, situații materiale precare, cel puțin 160 astfel de situații avem. Nu-s fițe, nu-s elite. Nu avem noi nicio vină, așa cum nu suntem singura școală în situația aceasta. Soluția ar fi extinderea spațiilor”, susține prof. Mirela Nelca, directoarea de la Avram Iancu.
Dacă acestea sunt explicațiile oficiale privind înmulțirea claselor în anumite școli din Bistrița, neoficial se știe că e un mare concurs între părinți să-și înscrie copiii la anumite școli, convinși fiind că acolo unde e înghesuială mai mare e și mai multă performanță.
Practic, copiii lor ajung să învețe în clase supraaglomerate și, în cazul a sute de copii, în spații improprii, departe de școala „din vecinătate” pentru care s-au luptat. Cei mai nemulțumiți rămân părinții cu copii care chiar locuiesc în zonă și care ajung să-și ducă copiii la școală mult mai departe decât școala din zonă, pentru care au optat absolut legitim.
În tot acest timp, în același municipiu Bistrița sunt școli care stau cu sălile de clasă goale, școli închise (cea din Unirea). S-a ajuns aici pentru că unele școli luptă pe de-o parte pentru acapararea cât mai multor străzi la sectorizarea făcută de ISJ BN în detrimentul altora, care rămân și fără elevii din zonă, peste care se suprapune operațiunea „flotantul” și entuziasmul părinților care știu una și bună: „grămada cere vârf”, iar înghesuiala promite performanță.
Teoretic și practic, cu girul ISJ BN, Bistrița are parte de o organizare haotică a învățământului primar, care a ajuns să înghesuie elevii în anumite școli, care acum se plâng că nu mai au clase fizic, în timp ce altele n-au rămas nici cu elevi din zonă suficienți, cât să le umple sălile de clasă.
