Arheologii Muzeului Județean din Bistrița au făcut o serie de cercetări preventive luna trecută, în cadrul proiectului Cetatea medievală Bistrița – Restaurarea fragmentelor zidului de incintă și a Turnului Dogarilor. Una dintre cele mai importante descoperiri: identificarea unui bastion circular de mari dimensiuni, lângă Turnul Dogarilor (Fassbinderturm).
Bastionul descoperit lângă Turnul Dogarilor din Bistrița era amplasat pe latura vestică a turnului, în actuala zonă de acces spre parc. A fost realizat în secolul al XVI-lea.
Acest element suplimentar de fortificare a fost construit datorită perimetrului vechii mănăstiri dominicane. Acesta nu permitea un aliniament drept între Poarta Ungurească și Turnul Dogarilor.
Bastionul constituia astfel un intrând spre râul Bistrița, cu rol strategic în blocarea accesului spre latura sudică a cetății. Avea o lungime de circa 21 m și o lățime de 3 m.
„De la metrul 19, bastionul începe să se îngusteze și să continue în semicerc sub gardul pasajului. Înălțimea acestuia păstrată ajunge la 160 cm.
Din păcate zidăria bastionului a fost sever avariată de o rețea de cabluri electrice care au distrus partea interioară a zidului bastionului.
Spre capătul bastionului înspre sud între metrul 15,5 și 19, a fost surprinsă amprenta unui șanț timpuriu. Șanțul avea o lățime de circa 3,5 m și adâncimea de 3 metri față de nivelul actual de călcare.
Șanțul provine de la prima fază de fortificare a cetății Bistriței. Pe atunci exista doar o palisadă de lemn în jurul cetății.
În zona în care începe absida zidului a fost identificată o groapă modernă cu o structură deranjată din cărămizi care intră circa 1 m sub zidul bastionului”, au transmis reprezentanții Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
Zidul vechii cetăți medievale a Bistriței a inclus de-a lungul timpului și un bastion pe latura de sud a incintei. Un domus bombardii ridicat la 1521, cu o platformă pentru instalarea tunurilor, dar și un bastion situat pe latura de est a cetății, lângă Poarta Lemnelor.
După mijlocul secolului al XIX-lea întreținerea fortificației a devenit tot mai costisitoare și dificilă. Iar nevoile de modernizare, pe de altă parte, erau îngrădite de zidăria orașului medieval. Astfel, după 1868 începe demantelarea zidurilor. Pe latura sudică, în locul vechilor eleșteie, se amenajează între 1894 – 1895, Parcul orașului.
Ulterior, peste sistemul de fortificație medieval s-au construit o serie de construcții de utilitate publică. Este vorba despre Gewerberverein, actualul Palat al Culturii, grădinița și casele de locuit din parc.
„Din păcate, ruinele fostei cetăți medievale devin singurii martori păstrați pe porțiuni izolate care ne amintesc de grandoarea acesteia. Singurele care mai pot surprinde și identifica poveștile uitate ale Cetății Bistriței sunt cercetările arheologice care vor continua în zonă”, au mai precizat arheologii Muzeului din Bistrița.
