Este un obicei ce datează de multe decenii încoace. Din cauza faptului că mai demult nu exista vopsea de ouă, bunicii noștri au găsit un mod mai sănătos și natural de a pregăti ouăle pentru a le ciocni în ziua de Paște. Chiar dacă procesul este simplu, rezultatul este unul surprinzător.

Maria (46 de ani) de pe Valea Bârgăului a învățat să facă ouăle în coji de ceapă de mică, de la mama sa. În toți anii de atunci păstrează aceeași rețetă pe care a învățat-o.

„Mama m-a învățat să degresez ouăle prima dată și să culeg din grădină câteva fire de iarbă de diferite forme pentru a pune pe ou. Astfel se realizează un model frumos.

Fiecare fir de iarbă spune o poveste și e unic. După aceea le punem în ciorap legând ciorapul la capete…” 

Ouăle înfășurate în ciorapi se pun apoi la fiert într-o oală în care s-au așezat, în rpealabil, straturi de foi de ceapă galbenă sau roșie. Unele gospodine folosesc și sfecla roșie, pentru o nuanță naturală de roșu aprins.

„Ouăle se fieb împreună cu cojile de ceapă. Cam după 15 minute acestea sunt gata. La final nu ne rămâne decât să le dăm cu slănină pentru a le oferi un luciu…”

Deși, în ziua de astăzi există o gamă largă de culori pentru ouăle de Paște, Maria preferă doar culoarea roșie și vopsirea lor în coji de ceapă.

„Acestea sunt ouăle tradiționale pentru noi, care într-adevăr ne duc cu gândul la Paște și semnifică sângele Mântuitorul nostru Iisus Hristos…”

Maria ne-a vorbit și despre un alt obicei care se păstrează în această zonă de Paște.

„Tot pe Valea Bârgăului, în dimineața de Paște, înainte de a merge la biserică trebuie să te speli într-un vas cu un ou roșu și cu o monedă de 50 de bani pe față. Oul roșu semnifică că vei fi sănătos și roșu în obraz tot anul, iar banul – că va fi un an prosper…”

Maria ne-a mărturisit și secretul ca ouăle să iasă perfect.

„Secretul ca ouăle să iasă pe măsura așteptărilor este să pui suflet și să le faci în Vinerea Mare, când Iisus a murit pentru noi. Aici, pe Bârgău, încă se transmit tradițiile din generații în generații. Ne dorim ca aceste obiceiuri sacre să nu se piardă niciodată…”