Două super evenimente au loc la Bistrița, în acest sfârșit de săptămână. Joi și vineri sunteți așteptați la Librăria Humanitas, la întâlnirea cu scriitorii Mircea Cărtărescu și Ioana Nicolaie.
Librăria Humanitas s-a deschis și la Bistrița, în această lună. Bistrițenii au luat cu asalt noua librărie.
Pentru iubitorii de cărți, Librria Humanitas a organizat în această săptămână două super evenimente.
Joi, 22 iulie, ora 18.00
La terasa din fața librăriei Humanitas, Str.Liviu Rebreanu, nr. 2-4, va avea loc o întâlnire cu Ioana Nicolaie și o discuție despre cel mai recent volum al său, „Tot înainte”.
Roman psihologic, empatic și bine dozat la nivelul emoției, desfășurat în același decor mitic și în același timp cât se poate de realist al unui orășel din Nord, ”Tot inainte” este o mărturie puternică despre monstruozitatea comunismului românesc, care a frânt milioane de vieți, visuri și destine.
Vineri, 23 iulie, ora 18.00
Tot la terasa din fața librăriei Humanitas, Str.Liviu Rebreanu, nr. 2-4, o întâlnire cu Mircea Cărtărescu despre ediția 2021 a volumului „Nostalgia” și despre bestsellerul „Melancolia”.
„Nostalgia“ e una dintre cele mai importante cărți din întreaga literatură română. O capodoperă de nivel internațional în care autorul își distilează imaginarul luxuriant și creează un univers polivalent, polimorf, cu o textură extrem de densă, mozaicală, realizată atât de precis și de perfect încât copleșitoarea senzație de familiaritate pe care o exprimă se conjugă cu cea de reverie extatică. Fiecare nuvelă în parte e o bijuterie narativă. Fiecare este complexă, sofisticată, uneori prețioasă și aproape prolixă, dar niciodată gratuită.
„Melancolia” e una dintre cărțile mele „de suflet”, la care țin enorm. Cred că nicăieri nu sunt eu însumi, cel de-acum, mai mult decât acolo. Îmi plac nelocalizarea și atemporalitatea ei care o transformă într-o lume de parabolă și de basm. E motivul pentru care n-a fost primită la adevărata ei valoare, cred eu, în România, pentru că literatura dominantă aici e una ”realistă”, a cotidianului și-a momentului istoric actual. Cartea mea e pe o direcție diametral opusă, pentru că eu am mizat, în perioada mea de după „Solenoid”, pe un fel de „universalitate” a povestirii, care s-o facă lizibilă în orice spațiu cultural, în orice limbă și-n orice timp. Sunt povești neo-romantice, „dark”, dar și luminate de un strop de suprarealism. Cred că ele se află cel mai aproape ca atmosferă de pictura metafizică a lui Giorgio de Chirico sau a lui Fabrizio Clerici. – declara Cărtărescu la scurt timp după lansarea acestei cărți.
