Înzestrat cu un real spirit critic, Grigore Guzu din Poiana Ilvei este un recitator desăvârșit, înzestrat cu o memorie uimitoare. Este ironic, spontan și plin de umor, fiind neîntrecut în a crea versuri populare. De regulă, acestea sunt inspirate din istoria națională și din viața satului natal…
Dumitru Guzu este descendent a peste zece generații a „primului Guzu” așezat în Poiana Ilvei. Bunicul său Login Guzu și tatăl său Grigore, acum în vârstă de 79 de ani, au fost – la rândul lor – „strigăuși”, recitatori, poeți, oratori și rapsozi populari.
Etnolog prof. Emilia Ometiță, șef Birou Cultură Tradițională în cadrul Centrului Județean pentru Cultură l-a evocat recent pe vestitul strigăuș.
Grigore Guzu s-a impus în memoria comunității sale drept un fin observator al realităților actuale. Nu a trecut cu vederea nici evoluția satului românesc și a oamenilor de pe aceste meleaguri.
Născut în comuna Poiana Ilvei, rapsodul Grigore Guzu a simțit că lumea satului este pentru el sursa perfectă de inspirație.
A simțit că obiceiurile și tradițiile pot fi salvate de la uitare dacă vorbește despre ele.
Grigore Guzu este laureat la numeroase festivaluri tradiționale. Aici s-a remarcat de fiecare dată prin talentul său de orator și recitator popular.
Numeroasele diplome de merit cultural și artistic stau mărturie în acest sens. A devenit în 2018 membru al Academiei Artelor Tradiționale din România.
Remarcabilă este contribuția sa în calitate de organizator. Dar lumea îl cunoaște și ca povestitor al obiceiurilor specifice oieritului.
Este vorba de străvechi obiceiuri precum „transhumanța”, „alesul oilor”, „măsurișul laptelui”, „urcatul și coborâtul oilor de la munte”. Toate reprezintă momente importante din viața păstorilor. Toate au fost valorificate în cadrul unor Festivaluri de obiceiuri tradiționale care se desfășoară în Poiana Ilvei, sau în alte localități din zona Năsăudului, precum Sângeorz Băi.
„Rapsodul Grigore Guzu din Poiana Ilvei este pentru noi un model de autenticitate, înțelepciune și mândrie națională. Motiv pentru care Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud l-a propus și susținut în vederea acordării Titlului de Tezaur Uman Viu, anul 2021”, notează etnolog prof. Emilia Ometiță, șef Birou Cultură Tradițională.
Foto @ Arhiva CJC BN.
