Câți dintre noi ne-am descurca să trăim în beznă? Câți am reuși să mâncăm pe întuneric corect, fără să facem mizerie în jur, fără să stârnim râsul celorlalți? Asociația Anisia din Bistrița și Class Cafe ne-au oferit astăzi o asemenea ocazie. O impresionantă lecție de solidaritate cu persoanele nevăzătoare.

În luna cadourilor, bistrițenii generoși au fost invitați la un inedit eveniment social: Prânzul pe întuneric.

Totul s-a întâmplat în Class Cafe, pe Bulevardul General Grigore Bălan. Asociația Anisia și-a dorit astfel să ofere bistrițenilor oportunitatea de a se pune, pentru câteva ore, în locul nevăzătorilor. De a experimenta cum este să vedem prin simțuri.

Ciprian Moșneag, proprietarul și administratorul Class Cafe a acoperit geamurile, pregătind cum se cuvine decorul. În Class Cafe s-au stins luminile astăzi, la prânz, astfel încât invitații să simtă pe pielea lor cum e să te cufunzi în beznă.

S-a dovedit că este mult mai dificil decât pare la prima vedere… 

„Îl cunosc de ceva vreme pe Paul Sărmășan. A fost ideea mea să organizăm un prim eveniment caritabil, în iulie. A fost un succes extraordinar, lumea s-a simțit foarte bine. Astfel încât acest prânz pe întuneric a fost o urmare aproape firească a primului eveniment. Toată consumația oaspeților de astăzi va fi suportată de Class Cafe. Tocmai ca să-i sprijinim și noi, după puteri. Știm cât este de important să oferim un ajutor cât de mic. Și ne place să fim implicați în comunitatea din care facem parte…”, a povestit Ciprian Moșneag pentru Bistrițeanul.ro.

Ciprian Moșneag a recunoscut că și-ar dori să existe periodic acțiuni caritabile similare, în Class Caffe. Așadar cei care caută un spațiu intim și cochet pentru diverse eveniment pot apela cu încredere la Class Cafe.

Adrian Tamaș a împlinit chiar astăzi 25 de ani și este din Bistrița. Este nevăzător, însă asta nu l-a împiedicat să-și servească prietenii la masă. „Înarmat” cu un dispozitiv special, a reușit să umple fiecare pahar, fără să verse nicio picătură. 

El este cel care i-a propus lui Paul Sărmășan prânzul pe întuneric. „Este un exercițiu și o experiență deosebită. E vorba de empatie și de autocunoaștere, în definitiv. oamenii sunt puși într-o situație nouă, destul de dificilă, la care trebuie să se adapteze… În același timp, sunt cumva puși în situația de a se gândi și la persoanele cu dizabilități. La nevoile și limitele pe care cei fără dizabilități le „plantează” în calea celor cu dizabilități.

Aș vrea să și perceapă puțin altfel problema. De pildă, dacă mă privesc pe mine mâncând, aș aprecia să nu se întrebe ironic de ce mănâncă ăsta așa…?! Mi-ar plăcea să nu mai existe granițe între persoanele cu dizabilități și restul oamenilor.

Este prima oară când organizăm un astfel de prânz. Invitații s-au simțit un pic incomod, trăind o asemenea experiență, cu care noi, cei nevăzători, ne confruntăm de fapt zilnic. Mi-ar plăcea să reușim să organizăm un asemenea eveniment în fiecare an. Ne-au inspirat niște prieteni din Cluj care organizează de ani de zile asemenea evenimente”, a mai mărturisit Adrian Tamaș pentru Bistrițeanul.ro.