Peștera Tăușoare – până acum închisă turiștilor – are șanse să-și deschidă porțile turiștilor, a anunțat custodele Crin Triandafil Theodorescu. „Prin autorizația nr. 29/23.02.2026 a Comisiei Patrimoniului Speologic, a avut loc primul exercițiu de turism, un grup de cinci persoane, pe care le-am ghidat cu emoție în măruntaiele pământului. Nu e o formă de turism pentru toată lumea”, avertizează custodele.
Primii turiști în istoria de un secol a Peșterii Tăușoare au reușit să admire zilele trecute minunile dinăuntru – a anunțat custodele Crin-Triandafil Theodorescu.
„Se numește speoturism, se face cu casca în cap, cu mănuși și salopete speo, cu cizme în picioare, în regim aventuros și solicitant fizic. Dar e o portiță care s-a deschis. Pentru prima dată în istoria de un secol a acestei peșteri, un grup oficial de turiști a pătruns în minunea de dedesubt.
(…) Când am preluat-o, peștera nu avea porți. Galeriile din zona vestibulară erau pline de deșeuri, grafitti pe pereți, scări de lemn precare sau distruse, echipări empirice de jumătate de secol (corzi deteriorate, amaraje pe pitoane ruginite în fisuri nesigure, nici o singură scară de metal, câteva din lemn putrezit).
Lilieci uciși cu pietre de tiranii de mediu, fauna cavernicolă (endemisme, ființe unice pe planetă) călcată înconștient în picioare…
M-am pus pe treabă.
Am obținut finanțarea și autorizațiile pentru închiderea portalului de intrare, instalând porți pentru protecție dublă. O dată a turiștilor inconștienți care pătrundeau în subteran, punându-și viața în pericol (doar duhul bun al Domnului a evitat accidente mortale în acele timpuri). Apoi pentru protejarea liliecilor, a patrimoniului speologic abiotic de vandalii de mediu și jefuitorii de comori mai mult sau mai puțin închipuite.
Am demarat, în colaborare cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, un proiect pe fonduri europene POS Mediu, desfășurat de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
Rezultate: primul plan de management aprobat prin ordin de ministru din județul Bistrița-Năsăud la nivel de arii naturale protejate.
Specialiști de elită în speologie și toate domeniile conexe, studii științifice sobre și exacte despre tot ce mișcă și nu mișcă în peștera asta și deasupra ei.
Regulament reglat realității din teren și de sub teren. Liste faunistice, abiotice, hărți topografice făcute cu laser și softuri sofisticate.
Plan de intervenție de salvare din peșteră în caz de acccident. Exerciții periodice cu structuri ale statului și județului (ISU, poliție, servicii de voluntariat, salvamont-salvaspeo, etc.). Echipări permanente pentru evacuarea victimei (care reduc la jumătate timpul de intervenție).
(…)
Peste 1000 de zile de subteran și suprateran, în anii ăștia. Peste 30 de zile de bivuac în întuneric. Peste o tonă de hrană cărată, echipamente de alpinism, scări de duraluminiu și inox, inerte pentru natură. Nu mai știu câte canistre de apă scoase din fundul peșterii pentru probe de izotopie și chimism.
Sute de studenți în aplicație la Peștera Tăușoare – educați și pregătiți în aceste laboratoare subterane. Cercetători? Nenumărați, din SUA chiar, duși prin labirintele de sub pământ.
Zeci de metri pătrați de grafitti îndepărtate ecologic de pe pereți. Două tone de resturi scoase din peșteră cu spinarea, uneori prin târâșuri atroce.
Prin inițiative succesive am dublat suprafața forestieră protejată de deasupra peșterii. Am alungat drujbele și am trecut regimul de protecție în amenajamentele silvice. Nu o zi. Decenii. Azi, pădurea de deasupra peșterii s-a refăcut, procesul de deteriorare a speleotemelor prin egutație a fost stopat. Peștera trăiește o nouă tinerețe.
Articole publicate în țară și dincolo. Specii noi de faună cavernicolă intrate în panoplia științelor.
Prima măsurătoare de radon făcută în mediul speleal carstic. Studiul coprolitelor și corelarea cu date istoriografice despre pasajele de încălzire a climei din evul mediu târziu.
Și câte și mai câte…”, a explicat custodele Crin-Triandafil Theodorescu.
Acesta a completat că ultima chestiune are ar trebui rezolvată – la care visează de vreo zece ani – ar fi deschiderea unei părți din Peștera Tăușoare pentru turismul de masă.
Patru mari UAT-uri ar beneficia direct de acest lucru: Rebrișoara, Parva, Telciu și orașul Năsăud (bifurcația către ele).
„Prin efectul numit ”nopți de cazare”, toată baza serviciilor primare și secundare din județ. Dar în primul rând comunitățile locale.
După decenii de discuții și cântăriri de date, majoritatea comunității științifice acceptă că se poate deschide o parte infimă din peșteră pentru turism”, precizează Crin-Triandafil Theodorescu.
Este vorba despre Sala Muntelui, care reprezintă cam 3% din Peștera Tăușoare.
Este „înaltă, enormă, impresionantă, aproape de suprafață, accesibilă direct de la suprafață printr-o escavație de tip minier. Se poate izola de restul peșterii. Restul peșterii să rămână științei. Acolo se întâmplă lucruri uluitoare. Iar în sala aceasta să permitem accesul turiștilor. Să-i educăm ecologic, să le explicăm, să-i impresionăm și să-i scoatem de sub pământ mai respectuoși cu natura și cu minunea de-acolo.
Deasupra, o infrastructură turistică inteligent concepută, care să conțină, pe lângă cele necesare turismului, o structură dedicată cercetătorilor științifici, documentariștilor și studenților în practică.
Să facem o casă a științei speologice la Tăușoare. Cu dormitoare, băi cu dușuri calde și un laborator primar pentru studii. În felul acesta cred, cred că toată lumea ar fi fericită…”, a conchis Crin-Triandafil Theodorescu.
