Terapia prin realitatea virtuală este o noutate la Bistrița, pe care i-o datorăm psihologului Margareta Bodiu.
Este vorba despre o platformă pe care se află mediile/camerele virtuale. Pentru a avea acces la acestea, Margareta Bodiu (originară din Năsăud) a făcut un curs de formare în Anglia.
Este un instrument complementar în terapia tradițională. Acesta se poate folosi inclusiv în ajutarea pacienților să-și învingă anumite fobii. Terapia tradițională folosește tehnica desensibilizării sistematice, în mai multe etape. Prima dintre ele presupune învățarea tehnicilor de relaxare a pacienților.
O tehnică de relaxare foarte simplă este respirația
În primele ședințe, pacientul este informat ce înseamnă exact realitatea virtuală. Apoi se semnează o declarație pe proprie răspundere. Pacientul nu trebuie să sufere de afecțiuni cardiace, neurologice, sau, de pildă, să aibă un stent pe inimă.
Se fixează și senzori pe degetele mâinii stângi, monitorizându-se astfel nivelul de anxietate.
„În terapie se folosesc și ochelari 3D. Prin intermediul lor pacientul intră în mediile virtuale pe care eu le controlez de pe calculator. Este un dispozitiv care stimulează realitatea, într-un mediu controlat. Eu controlez ceea ce vede pacientul”, a explicat Margareta Bodiu.
Prin intermediul acestei terapii se poate vindeca agorafobia – frica de spații largi, dar și frica de spații înguste și strâmte. Frica de avion, frica de întuneric, de condus sau de proceduri medicale pot fi de asemenea controlate cu ședințe de terapie prin realitatea virtuală.
De regulă, ochelarii se pot folosi doar 30 de minute, după care se impune o pauză. Ulterior se poate continua terapia cu o nouă sesiune de 30 de minute.
Margareta Bodiu s-a referit și la gradul ridicat de anxietate care s-a agravat de-a lungul celor doi ani de pandemie. De asemenea, psihologul a recunoscut că s-a confruntat și cu pacienți care susțineau că sunt relaxați, dar în realitate nici măcar nu știau cum să se relaxeze.
Practic, terapia prin realitatea virtuală propune pacienților o transpunere în medii relaxante – la mare, la munte, în pădure – care induc o stare de bine în mintea oamenilor.
„Tulburarea de anxietate generalizată pe care am întâlnit-o foarte des este o îngrijorare excesivă. Dacă simptomele – insomnii, dureri de cap, lipsă de concentrare, tremurăm inexplicabil în anumite momente – durează șase luni, vorbim de anxietate generalizată.
În 30-40% dintre situații, anxietatea se moștenește. O învățăm de mici copii, mai ales când avem părinți anxioși. Se întâmplă la fel și dacă în casă sunt certuri, violență verbală sau fizică, situații în care copilul devine confidentul mamei, și multe altele…”, a mai povestit Margareta Bodiu.
O anxietate netratată devine cronică și ne afectează inclusiv sănătatea fizică. Ea poate provoca boli de inimă, AVC-uri sau gastrite.
